- Premierul estonian Kaja Kallas se luptă pentru a rămâne la putere după ce și-a desființat coaliția de guvernare pentru că aceasta nu era unită pentru a face față pericolelor Rusiei.
- Estonia se așteaptă ca la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Madrid să desemneze unități suplimentare pentru apărarea sa.
- De când Rusia a invadat Ucraina în februarie, statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania au cerut ca regiunea lor să primească cea mai mare consolidare a forțelor NATO.
Estonia se așteaptă ca la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Madrid să desemneze unități suplimentare pentru apărarea sa, dar trupele nu vor fi găzduite pe teritoriul său, într-un compromis față de cererile de soldați la sol, a declarat premierul estonian Kaja Kallas pentru Reuters. De când Rusia a invadat Ucraina în februarie, statele baltice Estonia, Letonia și Lituania au cerut ca regiunea lor să primească cea mai mare consolidare a forțelor NATO.
Diplomați și oficiali de rang înalt din NATO au declarat pentru Reuters că cererea balticilor este irealizabilă. Asta pentru că propunerile vin în contextul în care alianța NATO se confruntă cu o serie de solicitări nemaiîntâlnite în ultimele decenii: de la contracararea Rusiei și Chinei în zona arctică, la stingerea insurgențelor islamiste în Sahel și abordarea noilor frontiere în spațiu.
Recunoscând că Estonia nu va primi trupe NATO staționate acolo, Kallas a declarat că trupele aliate ar putea veni în Estonia ,,în câteva ore” dacă va fi nevoie. „Având în vedere cât de mobile sunt forțele în acest moment și cât de dificil este să trimiți permanent trupe, am propus o astfel de structură de forțe alocate„, a declarat Kallas miercuri seară de la Tallinn.
„Acolo sunt trupe, de exemplu, în Marea Britanie, dar, dacă se întâmplă ceva, ele sunt imediat capabile să vină aici și să ne apere din prima zi„. Marea Britanie a declarat săptămâna trecută că ar putea trimite mai multe trupe în Estonia și ar putea conduce o brigadă acolo. Instalarea ar include echipamente pentru trupele care vor sosi, depozitate în Estonia, a declarat Kallas.
De asemenea, Kallas a declarat că ea crede că NATO va numi Rusia ca fiind o amenințare persistentă la adresa aliaților. „Dacă avem planuri împreună, dacă avem trupe alocate, înseamnă că vecinul nostru agresor știe că nu are rost să se apuce de această luptă, pentru că nu vei câștiga niciodată această luptă„, a spus ea.
Estonia, Lituania și Letonia au făcut parte din imperiul rus înainte de a se separa în urma Primului Război Mondial. În 1940, Uniunea Sovietică a anexat cele trei țări, care nu și-au recăpătat independența decât în 1991.