EXCLUSIV/Insecuritate. Dumitru Prunariu: De vreo 4 ani Guvernul nu mai plătește contribuția României la Agenția Spațială Europeană. Nu mai accesăm proiecte europene, ni s-a tăiat dreptul de vot

Prunariu
  • Dumitru Prunariu: Spaţiul cosmic s-a aglomerat extrem de mult. La început s-a crezut că este infinit, putem lansa şi lăsa în cosmos deşeuri – sateliţi, bucăţi din sisteme cosmice. Sunt acum peste 70.000 de obiecte care nu sunt controlate şi zboară în jurul Pământului, la diferite altitudini. Avem nişte inele de deşeuri cosmice.
  • Dumitru Prunariu: Diplomaţia cosmosului a existat întotdeauna. Ţările sunt partenere în diferite programe şi concurente pe alte programe. De multe ori caută s-şi dezvolte propriile sisteme care sunt de interes naţional în detrimentul altora sau fără cooperare, de multe ori interesul este major, mai ales ştiinţific, şi se dezvoltă în colaborare.
  • Dumitru Prunariu: Cei care au zburat în spaţiul cosmic au o viziune puţin diferită asupra Terrei. În primul rând au văzut-o ca un tot unitar. Şi ea reprezintă un tot unitar. Mulţi politicieni nu înţeleg acest lucru. Unele organizaţii internaţionale pacifiste îşi doresc să trimită cât mai mulţi politicieni în spaţiul cosmic pentru a înţelege şi a lua măsuri pozitive pentru planetă.

Gen. lt (r) Dumitru Prunariu, cosmonaut, ambasador, membru titular al Academiei Internaționale de Astronautică, vorbește despre dominația pământeană în spațiu, colonizarea altor planete, războiul stelelor și al sateliților, dar și despre colaborare și pace în cosmos.

Dumitru Prunariu trage un semnal de alarmă și spune că Guvernul nu a mai plătit de vreo 4 ani contribuția anuală la Agenția Spațială Europeană (ESA) ceea ce a dus la tăierea dreptului de vot și pierderea unor proiecte europene de către România.

Cu un contract deja semnat înainte de a avea probleme la ESA, Dumitru Prunariu spune că România va participa peste doi ani la misiunea HERA, care are ca scop o măsurătoare precisă a asteroidului lovit intenționat pentru a-i se modifica orbita în cadrul misiunii DART.

Dumitru Prunariu mai spune că văzută de spațiu, planeta Pământ este atât de frumoasă, dar cu o atmosferă atât de subțire încât te îngrijorează din cauza lucrurilor rele care se petrec acolo și o degradează.

Prezentăm principalele declarații ale cosmonautului Dumitru Prunariu sâmbătă, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Dumitru Prunariu: Noi ne confruntăm zilnic cu informații despre noi și noi asteroizi care sunt detectați pe cer și cărora li se măsoară orbitele. Desigur este foarte greu să măsori orbita unui asteroid pentru că îl vezi ca un punct care se deplasează pe cer. De multe ori îl vezi, o perioadă scurtă de timp și apoi dispare. Încerci să determini o ecuație a orbitei lui și încerci să îl observi la următoarea rotație în jurul Soarelui. Asteriozii aceștia nu se învârt în jurul unei planete, ci în jurul Soarelui, așa cum se învârt și planetele din sistemul solar. Coliziunile în sistemul solar sunt dese. S-a înregistrat o coliziune, acum mulți ani, cu planeta Jupiter, care a fost fotografiată de la distanță. Sunt coliziuni cu Luna. Craterele pe care le vedem pe Lună sunt cratere de impact cu meteoriți. Sunt coliziuni pe planeta Marte și pe alte planete, la fel cum sunt coliziuni pe Pământ.

Omenirea s-a trezit. Asteriozii reprezintă un real pericol”

Dumitru Prunariu: Ce este de remarcat este că omenirea s-a trezit, că acești asteriozi reprezintă un real pericol și a început să-i studieze. În cadrul Asociației exploratorilor spațiului cosmic, care implică toți astronauții din lume și din care fac parte și eu, încă de la fondarea ei am creat în 2005 un comitet pentru studiul asteroizilor potențiali de impact cu Terra. În cadrul acelui colectiv condus de un astronaut american, care a zburat cu Apollo 9, am făcut parte și eu, și am elaborat un document substanțial, foarte bine documentat, implicând și specialiști care nu sunt astronauți, din alte domenii, pe care l-am propus ca document de lucru ONU – Comitetului ONU pentru explorarea pașnică a spațiului extraatmosferic- a devenit document de lucru. Era înființat deja un grup de lucru pentru astfel de asteriozi cu potențial de impact cu Terra și activitatea lui a fost substanțial îmbunătățită și dezvoltată cu documentul propus de noi, iar, ca urmare a acestor dezbateri și hotărâri, în cadrul ONU s-au înființat două instituții internaționale, o rețea internațională de avertizare în caz de impact cu asteriozii și o altă instituție care planifică misiuni spațiale.

După misiunea DART, urmează HERA, iar România este prezentă

Dumitru Prunariu: O măsurătoare mult mai precisă a asteroidului o va face următoarea misiune, care va fi lansată peste doi ani, o misiune europeană, Hera se numește, care va ajunge în preajma asteroidului și va face măsurători exacte ale orbitei de atunci a asteriodului și se va face comparația. Misiunea Hera este o misiune a a Agenției Spațiale Europene (ESA). România este parte a Agenției Spațiale Europene și participă la principalele proiecte ale misiunii. De multe ori cu sisteme informatice, cu programe, cu anumite tehnologii care completează un proiect mai mare. Avem un centru pe care l-am dezvoltat cu ajutorul fondurilor de la Agenția Spațială Europeană la Măgurele în care ne ocupăm de nanosateliți, în care construim componente, testăm componente, testăm și părți integrale ale microsatelitului și astfel putem dezvolta și la noi în țară o serie întreagă de tehnologii. Cu elemente de genul acesta am participat și noi ca țară componentă a ESA la misiunea DART.

Dumitru Prunariu: Pe la începutul anului 2000 eram cea mai dezvoltată agenție spațială, cu programele cele mai performante din Europa Centrală și de Est, practic din fostele țări socialiste. Am devenit în 2012 membri ai Agenției Spațiale Europene, este o agenție interguvernamentală, Guvernul României a semnat acordul de aderare la această agenție internațională. Aici se plătește o contribuție anuală, care se calculează în funcție de PIB și în funcție de posibilitățile de a prelua contracte internaționale în țară și am ajuns ca de banii pe care îi plăteam, circa 15 milioane de euro anual, să aducem proiecte în țară care generau mai multă știință, cunoștință, datorită cărora ne puteam păstra proprietatea intelectuală, tehnologică, o puteam valorifica. Țările care sunt membre ale ESA au căutat să investească cât mai mult acolo pentru a primi proiecte și a se dezvolta.

„Ori ai plătit contribuția completă și ai acces la programe, ori dacă n-ai plătit-o, încet, încet ești dat afară”

Dumitru Prunariu: Nu numai domeniul cosmic este important când vorbim de ESA. În momentul în care cosmosul reprezintă un domeniu de vârf de tehnologie, iar tu dezvolți în țara ta vârfuri de tehnnologie, ceea ce ai învățat acolo poți să aplici în multe alte domenii cu costuri mult mai acceptabile decât dacă le cumperi din exterior. Ei, s-a întâmplat ca de vreo 4 ani Guvernul să nu mai plătească această contribuție a noastră la ESA. S-au primit adrese de avertizare. Noi nu mai accesăm acum proiecte europene, ni s-a tăiat dreptul de vot, iar Guvernul nu a înțeles clar despre ce este vorba, deși i-au fost făcute note grămadă, și au înțeles că e bine să o țină caldă plătind doar 1-2-3 milioane. Nu există așa ceva la ESA. Ori ai plătit contribuția completă și ai acces la programe, ori dacă n-ai plătit-o, încet, încet ești dat afară. Iar asta e rușinea Europei. O spun clar, direct, pentru că suntem în această situație de neînțeles de atâta timp.

Dumitru Prunariu: Această participare a României la un program mai larg european în care avem și noi o părticică acolo a fost contractată înainte de această situație deosebită. Și am participat în continuare. Noi am mers mult pe partea de soft, algoritmi. Avem băieți foarte isteți, avem băieți care dezvoltă niște softuri și tehnologii  foarte inovatoare. Avem de exemplu industrie în România care se ocupă de așa ceva. Avem industrie care prin printing 3D poate să facă turbine pentru motoarele de rachetă. Noi participăm într-un fel dar nu am mai primit contracte mari la construirea viitoarei rachete grele europene, Ariane 6, unde, pentru elaborarea cadrelor de aliaj pentru racheta aceasta este folosit un strung care strunjește la precizie de microni cadre de 6 metri diametru. Acesta a fost făcut în România, la Bacău, de o firmă care s-a privatizat după 1990 și care exportă mașini-unelte de precizie în multe țări ale lumii.

Dumitru Prunariu: Orice lansare de obiect cosmic poate fi detectată și poate fi interceptată cu sisteme terestre sau spațiale. Principalele puteri din lume și-au dezvoltat astfel de sisteme și toți au așa ceva, mă refer nu numai la americani, care au cele mai dezvoltate sisteme, chinezi, japonezi mai nou, Brazilia mai puțin, dar își dezvoltă și ea acțiunile cosmice, este cel mai mare stat din America Latină și puternic, are activități cosmice, chiar a început să construiască un cosmodrom. Urmau să lanseze de la ei rachete ucrainene, pentru că în Ucraina a rămas o fabrică de rachete cosmice care produce în continuare. E în zona controlată de ucraineni. Deci, astfel de puteri cosmice există. Israelul este o țară care lansează sateliți superperformanți în spațiul cosmic.

„China este pe locul 2 în lume după SUA și nu Rusia”

Dumitru Prunariu: Rușii s-au simțit amenințați de americani și au declanșat și ei program de investiții masive în domeniul militarizării spațiului cosmic. Au și ei toate categoriile de posibile arme sau cel puțin sateliți de observare a Terrei și de înregistrare a tot ce se întâmplă jos. Ulterior, a venit China care vrea într-un fel să ajungă din urmă SUA. Deja China investește mai mult în spațiul cosmic decât investește Federația Rusă. Aș putea considera după volumul activităților cosmice, după succesul pe care îl au. inclusiv în misiuni interplanetare, că China este pe locul 2 în lume după SUA și nu Rusia, Rusia plasându-se undeva pe locul 4-5 aș spune. Agenția Spațială Europeană e o putere mai ales în domeniul civil.

Dumitru Prunariu: Spațiul cosmic s-a aglomerat extrem de mult. La început s-a crezut că este infinit, putem lansa și lăsa în cosmos deșeuri – sateliți, bucăți din sisteme cosmice. Sunt acum peste 70.000 de obiecte care nu sunt controlate și zboară în jurul Pământului, la diferite altitudini. Avem niște inele de deșeuri cosmice. Sunt anumite zone mai aglomerate, zonele care au fost preponderente pentru utilizarea în spațiul cosmic a sateliților și transmisiunilor la sol, sunt zone mai puțin aglomerate. În orice caz, se ține o evidență strictă a obiectelor de la o anumită dimensiune în sus. Cam de la o minge de tenis în sus. Sunt catalogate. Încet încet, frecarea cu particule disparate, inclusiv praf, care mai există în spațiul cosmic, la o altitudine de 200 km face ca aceste deșeuri să cadă pe Pământ într-un an-doi. Greu. Dacă sunt la 300, 400, 600 de km altitudine durează zeci de ani până reintră natural în atmosferă. Deci curățarea spațiului cosmic este o problemă majoră. Se dezvoltă acum tehnologii pentru a curăța cosmosul măcar de obiecte grele, masive.

„Cei care au zburat în spațiul cosmic au o viziune puțin diferită asupra Terrei”

Dumitru Prunariu: Diplomația cosmosului a existat întotdeauna. Țările sunt partenere în diferite programe și concurente pe alte programe. De multe ori caută s-și dezvolte propriile sisteme care sunt de interes național în detrimentul altora sau fără cooperare, de multe ori interesul este major, mai ales științific, și se dezvoltă în colaborare. Încă din 1992 a fost încheiat un acord care ne-a uimit pe toți la nivel internațional, un acord de cooperare totală în cosmosul civil între SUA  și Federația Rusă. Președintele Elțîn de atunci cu președintele Bush senior au semnat un acord prin care au deschis efectiv  porțile unei colaborări largi. Și pentru că rușii aveau o experiență deosebită în domeniul stațiilor orbitale, iar americanii doreau să construiască un laborator spațial foarte performant, și-au dat mâna, au inclus și alte state, sunt 16 țări participante la acest proiect al Stației cosmice internaționale, au investit multe miliarde de dolari și iată că pe orbită de 25 de ani se află Stația cosmică internațională la bordul căreia se află permanent echipaje umane.

Dumitru Prunariu: Cei care au zburat în spațiul cosmic au o viziune puțin diferită asupra Terrei. În primul rând au văzut-o ca un tot unitar. Și ea reprezintă un tot unitar. Mulți politicieni nu înțeleg acest lucru. Unele organizații internaționale pacifiste își doresc să trimită cât mai mulți politicieni în spațiul cosmic pentru a înțelege și a lua măsuri pozitive pentru planetă. Ai o dimensiune globală a ceea ce se întîmplă pe planetă după ce ai revenit din spațiul cosmic. Treci prin alt filtru toate informațiile pe care le primești, evenimentele care se petrec la nivelul Terrei. Îți dai seama cât de mult este influențată de anumite evenimente o anumită zonă care ai zice că nu ar e nicio tangență cu ce se întâmplă în spațiul cosmic, fenomene terestre petrecute în alte zone.

Dumitru Prunariu: Uitați-vă ce se întâmplă cu încălzirea globală, cu topirea ghețarilor, cu creșterea nivelului apelor, cu amenințarea unor orașe care sunt la nivelul mării. De asemenea, fenomene meteorologice extreme care se petrec în zone în care niciodată nu a existat așa ceva. În Bărăgan au apărut tornade și noi acum 20-30 de ani nici nu știam de astfel de fenomene în zona aceasta a Europei. Toate aceste lucruri, plus lucruri legate de poluare. Vezi din spațiul cosmic cum arată zonele poluate. Le vezi arse, de culori închise, fără vegetație, vezi defrișările care se produc pe pământ din spațiul cosmic.

Dumitru Prunariu: Acolo nu există frontiere, de acolo planeta arată frumoasă, așa cum ne-am dori să arate și de la sol, dar înțelegi totuși care sunt realitățile de jos. Dar o vezi atât de frumoasă, cu o atmosferă atât de subțire în jurul ei încât te îngrijorează și îți dai seama că în această atmosferă se petrec atât de multe lucruri rele, poluante, care o degradează și tragi un semnal de alarmă. Iar după aceea când vii din cosmos încerci să transmiți această informație celor cu care stai de vorbă, unor organizații, unor politicieni pentru a înțelege mai mult ce reprezintă planeta noastră.