• Florian Ciolacu: Anul 2022 este un atipic din perspectiva faptului că vine prea repede după un an secetos. Asta înseamnă că dacă aveam o cadenţă de 1 la 5 secetă cu ani buni, acum cei doi ani de secetă sunt despărţiţi de anul anul trecut, 2021, un an bun agricol.
  • Florian Ciolacu: Agricultura este privată, ea trebuie să funcţioneze după regulile pieţei şi cei care lucrează în agricultură trebui să-şi asume comportamentul de antreprenor. Subvenţiile, care au avut o dimensiune socială în agricultură, au făcut foarte mult rău.
  • Florian Ciolacu: Elementul central al programelor de formare îl reprezintă schimbarea modelului de afaceri în agricultură, prin trecerea la această agricultură 4.0. Investiţiile în formarea tinerilor în agricultură sunt cele mai sigure.

Florian Ciolacu: Anul 2022 este un atipic din perspectiva faptului că vine prea repede după un an secetos. Asta înseamnă că dacă aveam o cadenţă de 1 la 5 secetă cu ani buni, acum cei doi ani de secetă sunt despărţiţi de anul anul trecut, 2021, un an bun agricol. Florian Ciolacu: Agricultura este privată, ea trebuie să funcţioneze după regulile pieţei şi cei care lucrează în agricultură trebui să-şi asume comportamentul de antreprenor. Subvenţiile, care au avut o dimensiune socială în agricultură, au făcut foarte mult rău. Florian Ciolacu: Elementul central al programelor de formare îl reprezintă schimbarea modelului de afaceri în agricultură, prin trecerea la această agricultură 4.0. Investiţiile în formarea tinerilor în agricultură sunt cele mai sigure.

Florian Ciolacu, director executiv la Clubul Fermierilor Români, vorbeşte despre anul agricol 2022, ce urmează în 2023, minusuri şi plusuri ale agriculturii româneşti, riscuri şi vulnerabilităţi, modernizare şi transformare, formarea tinerilor şi asigurarea succesiunii în ferme.

Prezentăm principalele declaraţii ale directorului executiv al Clubul Fermierilor Români, Florian Ciolacu, sâmbătă seara la emisiunea InSecuritate de la Aleph News:

Recomandări

FOȘTII ȘEFI SRI AJUNG SUB CONTROL JUDICIAR
SZIJJARTO ÎI APĂRĂ PE RUȘI
THE ECONOMIST ÎI IA INTERVIU LUI SCHOLZ
CHINA ORGANIZEAZĂ EXERCIȚII MILITARE
FERRARI PREGĂTEȘTE UN MODEL UNIC
SFÂNTUL MILENIAL

2022, un an agricol atipic

Florian Ciolacu: Anul 2022 este un atipic din perspectiva faptului că vine prea repede după un an secetos. Asta înseamnă că dacă aveam o cadenţă de 1 la 5 secetă cu ani buni, acum cei doi ani de secetă sunt despărţiţi de anul anul trecut, 2021, un an bun agricol, dar care a fost urmat în 2022 de un an care are un comportament extrem de atipic. În primul rând vine cu presiuni mari pentru fermieri din cauza secetei şi cu o lipsă de răspuns durabil prin irigaţii, prin investiţii în irigaţii, prin investiţii în structuri hidroameliorative cu valoare duală, mă refer la sistemul de desecare care poate să fie folosit pe o suprafaţă mare, peste 1,5 milioane de hectare, ca să facă şi irigaţii, în zona de vest.

Florian Ciolacu: Vine în acelaşi timp cu o presiune mare, din toate crizele acumulate acum de la pandemie, economie, războiul din Ucraina, preţul energiei, gazelor, input-urile şi toate astea. Presiune mare pe capacitatea fermei de a rezista la aceşti factori prin preţuri mari la cele pe care le-am spus până acum – inputuri, motorină, energie- preţuri bune, mari, într-o anumită perioadă a anului. A fost o fereastră în care nivelul preţurilor a fost destul de mare, scurtă, până în august, dar care a dat speranţe fermierilor că valorifică o recoltă pe care o puseseră folosind tehnologii la preţuri vechi, ajungând să vândă cu preţuri mari, după care o volatilitate mare a preţurilor a perturbat piaţa şi sub influenţa fluxului de cereale din Ucraina şi a preţurilor care nu s-au stabilizat la pesticide, îngrăşăminte, energie, gaze şi motorină, în particular.

O scădere foarte mare a producţiei de porumb faţă de anul trecut

Florian Ciolacu: Suntem aliniaţi la ce se întâmplă în Europa, adică suntem în scădere faţă de prognozele noastre, dar relativ mai bine decât ne aşteptam. De exemplu, la grâu aveam o prognoză de 9,6 milioane tone, am avut 9 milioane de tone. Deci, nu avem o scădere semnificativă, care, însă se manifestă la porumb, unde suprafeţele la culturile de primăvară afectate de secetă au fost mai mari. Porumb mai puţin, 8 milioane de tone vresus 14,5 milioane de tone. E o scădere extrem de mare faţă de anul trecut. Prognoza era bazată pe scenariul că vom avea suficientă apă. Porumbul este cel mai sensibil la absenţa apei, iar pe suprafeţele afectate de secetă, care la un moment dat au fost anticipate ca nefiind productive, fermierii nu au mai investit acolo tehnologie.

Florian Ciolacu: Avem seminţe de floarea soarelui 2,2 milioane tone versus 3,45 milioane tone. La rapiţă am făcut mai mult, 1,56 milioane tone vs 1,35 milioane tone.  Rapiţa este prima cultură care se recoltează şi este  cea care alimentează cash flow-ul fermierilor. Ce înseamnă asta? Înseamnă că a fost la momentul potrivit un input financiar extrem de bun pentru fermieri având mai multă rapiţă, ceea ce a condus ca în anul agricol 2022-2023, cultura de rapiţă, care e deja însămânţată, să aibă o suprafaţă mai mare, de 560 mii hectare. Asta înseamnă o creştere cu aproape 30% a suprafeţei cultivate cu rapiţă.

În 2023 pariul principal îl reprezintă rapiţa, ca suprafaţă cultivată

Florian Ciolacu: (Anul 2022) a certificat faptul că am intrat într-o perioadă de revedere, de decizie rapidă, de schimbare a modelelor de afaceri. Foarte mult acum se discută despre gestiunea cheltuielilor, singurele care pot fi controlate, pe date, versus veniturile care sunt atât de volatile. (…) În 2023 pariul principal îl reprezintă rapiţa, ca suprafaţă cultivată. Preţurile sunt stabilizate în jurul valorilor mai mici decât cele din iulie-august, dar suprafeţele sunt deja cultivate, deciziile sunt luate. Suntem încă meteodependenţi. Ce s-a întâmplat în ultimele două luni fără ploaie a pus presiune mare pe decizie la fermieri. Sunt multe zone din ţară care în timpul ăsta au întors culturile ca să recultive. Sunt decizii care sunt marcate de nevoia de apă, în principal.

Florian Ciolacu: România e în primele 10 ţări exportatoare la nivel mondial. Întorcându-ne la acele puncte slabe şi ameninţări, analiza noastră arată că nu am avut o piedică principală la momentele în care se putea lua o decizie favorabilă din afara României, ci piedicile au fost aici, în interior, şi mă refer în principal la sistemul naţional de irigaţii şi la extinderea, modernizarea lui şi la sisteme de irigaţii locale care să fie finanţate. A fost abandonat pur şi simplu 30 de ani un sistem extrem de sofisticat şi inteligent făcut în zona de vest a României pentru desecare-drenaj, cu funcţie duală, adică să ia şi să pună apă atunci când e nevoie, acolo fiind o fostă zonă mlăştinoasă, transformată în pământ agricol foarte fertil. Mă refer la faptul că a existat un moment în PNRR, când în loc să se decidă includerea agriculturii, ea fiind cea capabilă, prin investiţii să asigure rezilienţă şi securitate alimentară, agricultura a avut zero perfect în acel PNRR. E adevărat, acum există un angajament şi chiar sunt rezultate pentru includerea in PNRR, chiar în capitolul nou, Repower, al agriculturii, punerea unor teme legate de resurse umane, digitalizare, irigaţii pentru agricultură pe modele noi.

Dacă fermierii nu-şi asigură succesiunea, e o problemă de securitate alimentară”

Florian Ciolacu: Avem o problemă legată de resursele umane. Problemă nu doar în România, în toată Europa- îmbătrânirea populaţiei, lipsa atractivităţii agriculturii pentru tineri- şi aş spune un mare risc de securitate deja pentru România şi anume riscul de asigurare a succesiunii în conducerea fermelor. Să nu uităm că în România, probabil că un număr relativ mic de ferme, 4500 de ferme, lucrând 3,5 milioane de hectare, produc 75% din producţia agricolă a României pe cultură mare. Sunt ferme care, dacă nu-şi asigură succesiunea- la nivel european 95% din managerii de ferme sunt copii de fermieri, conform unui studiu făcut de instituţii de la Bruxelles- deci dacă nu-şi asigură succesiunea e o problemă de securitate alimentară până la urmă.

Florian Ciolacu: Agricultura este privată, ea trebuie să funcţioneze după regulile pieţei şi cei care lucrează în agricultură trebui să-şi asume comportamentul de antreprenor. Subvenţiile, care au avut o dimensiune socială în agricultură, au făcut foarte mult rău. Ele nu au făcut decât să alimenteze sărăcia şi în zona rurală şi apoi la nivel uman, personal şi fluxurile de imigraţie pe care le-am văzut în 2017, România şi Siria erau la acelaşi nivel, una era în război, una era în pace, şi am avut 400.000 de oameni care au plecat din ţară, între 20 şi 40 de ani, cam jumate-jumate din urban şi din rural. Toate lucrurile astea trebuie să le înţelegem în felul următor. Există o politică comună pe care ne-o asumăm. E bună, că ne ţine cadrul de reguli. Există o finanţare care este foarte bună şi în acelaşi timp trebuie să decuplăm fermierul român care se uită la autorităţi ca să-i rezolve problemele în fermă.

„Dacă ceva în România se poate face să funcţioneze repede şi cu toată răspunderea este în agricultură”

Florian Ciolacu: (Faţă de alte state UE) Avem un decalaj de cunoştinţe la nivelul întregului sistem, avem o elită, vârfuri care pot reprezenta nişte modele şi noi încercăm să propagăm aceste modele pentru că e calea cea mai uşoară să preiei un caz de succes şi să creezi o replică, avem o diferenţă mare la nivelul randamentelor şi nu avem o pregătire suficientă pentru că regulile pe Pactul ecologic în agricultură au fost gândite în laboratoare care le-au calibrat în raport cu ce se întâmplă cu ţările pe care le-am spus mai devreme. Aplicarea lor va crea un plus de presiune pe competitivitate, e clar. De asta spun că, dacă ceva în România se poate face să funcţioneze repede şi cu toată răspunderea este în agricultură, prin investiţia în resurse umane, adică dezvoltarea abilităţilor de management, având în spate investiţii obligatorii şi naturale.

Florian Ciolacu: În România avem şi cauze care au împiedicat o mai bună punere în funcţiune a sistemului de irigaţii. În primul rând finanţarea. Au fost promisiuni, dar nu au fost duse la bun sfârşit. Au început să fie investiţii şi sperăm ca PNRR să includă investiţii mari, cele 2 miliarde euro, despre care se spune că vor fi pentru irigaţii, 1,5 miliarde din bugetul naţional, pe lege, aprobată de Parlament, care ar trebui investiţi în irigaţii şi desecare, plus planul naţional strategic, cele 500 milioane de euro. Deci o sumă extrem de mare care, în următorii 3 ani ar trebui să fie funcţionali.

Avem mari probleme cu fragmentarea terenurilor şi cadastrarea

Florian Ciolacu: Avem posibilitatea să irigăm 3 milioane de hectare dacă reparăm, modernizăm punem în funcţiune sistemul existent de irigaţii. Avem posibilitatea să extindem aceste suprafeţe prin măsuri care ţin de facilităţi, de reguli, de proceduri, prin sisteme de irigaţii locale. Adică acolo unde nu era zonă acoperită de sistemul naţional de irigaţii, dar omul poate să-şi irige din diverse surse. E o discuţie întreagă dar putem adăuga încă un milion de hectare din zona de irigaţii locale. Avem o problemă mare cu fragmentarea terenurilor agricole, care e o problemă de decizie în aprobarea unei  investiţii. Adică o fâşie de teren în mijlocul solei care nu-ţi permite să treci pe acolo, s-a încheiat cu investiţia. Avem o problemă cu cadastrarea care se întinde veşnic de acum, toate deadline-urile au fost depăşite, nu poţi să faci asta fără cadastrare. (…) deci finanţare, fragmentarea terenurilor agricole, legislaţie care să favorizeze, decizie politică şi tehnologii adecvate.

„Investiţiile în formarea tinerilor în agricultură sunt cele mai sigure

Florian Ciolacu: Elementul central al programelor de formare îl reprezintă schimbarea modelului de afaceri în agricultură, prin trecerea la această agricultură 4.0. Ea nu se poate face decât prin oameni pentru că tehnologia există deja, ea nu e utilizată la capacitatea pe care o oferă pentru a face agricultură 4.0. Şi explic. 1000 de oameni de pregătit până în 2027-2028. Până în momentul ăsta avem 220 de oameni pregătiţi în domeniul ăsta. Şi îi ţinem. Ieri, tinerii aceştia  au luat un premiu la Bruxelles pentru agricultură digitală. Deci formare de tineri şi antreprenori în agricultură 4.0. Ce au în comun lideri pentru viitorul agriculturii şi antreprenori pentru agricultură 4.0 este această agricultură 4.0. Ea poate să fie un unicorn al transformării întregii agriculturii într-un sector care să fie şi atractiv şi competitiv.

Florian Ciolacu: Investiţiile în formarea tinerilor în agricultură sunt cele mai sigure. Dacă formăm medici în România şi ne uităm la rata plecării lor, uitaţi-vă la rata plecării celor care se şcolesc pe agricultură în România şi o să vedeţi că e aproape de zero. Deci tineri lideri în agricultură şi antreprenori pentru agricultura 4.0 sunt două programe care vor schimba modelul de agricultură în România, adaptându-l la ce spuneam mai devreme, la o gândire integrată pe cele trei categorii de performanţă care trebuie urmărite într-o fermă. Performanţă economică, de mediu şi socială, cu o implicare a tinerilor în viaţa comunităţii şi crearea unui ecosistem în jurul unor oameni care fac performanţă, un ecosistem de afaceri, care să funcţioneze şi să atragă şi pe alţii.