- Compania germană Rheinmetall pare să fie mai mult decât pregătită să intre în colaborare cu industria naţională de armament pe programe mari ale Armatei Române.
- Rheinmetall ar putea primi contracte în valoare de aproape 6 miliarde de euro din împrumutul SAFE al României.
- Peste 100 de companii româneşti fac deja parte din reţeaua de furnizori Rheinmetall.
Compania germană Rheinmetall pare să fie mai mult decât pregătită să intre în colaborare cu industria naţională de armament pe programe mari ale Armatei Române, inclusiv pe maşina de luptă a infanteriei, program inclus de MApN în lista SAFE. Monitorul Apărării şi Securităţii a stat de vorbă cu un reprezentant al companiei la expoziţia de arme de la Bruxelles, BEDEX, pentru a afla care sunt planurile companiei în România, în viitor, şi cum abordează cerinţele Ministerului Apărării când vine vorba despre programele din SAFE. Ulterior, MAS a solicitat şi alte răspunsuri de la companie, care au fost transmise exclusiv redacţiei noastre.
Monitorul Apărării şi Securităţii a mai scris că Rheinmetall ar putea fi unul dintre marii câştigători ai împrumutului SAFE al României, întrucât ar putea primi contracte în valoare de aproape 6 miliarde de euro, dintr-un total de 9 miliarde, care ar reveni Ministerului Apărării Naţionale. Unul dintre cele mai mari contracte ar fi cel care vizează maşina de luptă a infanteriei, un contract de 2.9 miliarde de euro. Acesta este, de altfel, şi contractul pe care se „luptă” mai multe companii importante din industrie, inclusiv GDELS, Bae Systems şi Hanwha.
O cerinţă care va face diferenţa între aceste companii va fi localizarea producţiei, întrucât aceasta este o componentă esenţială a SAFE. Rheinmetal deja are fabrici de vehicule de infanterie în Ungaria şi în Ucraina, iar întrebarea este dacă ar mai deschide şi în România o astfel de fabrică sau se va ajunge la importarea pieselor din alte ţări şi, eventual, asamblarea lor pe teritoriul ţării. Însă reprezentanţii companiei ne spun că sunt pregătiţi să îndeplinească criteriile SAFE de producţie şi să producă „aproape integral veniturile europene prin intermediul furnizorilor români”:
„Rheinmetall are deja o prezenţă puternică în România. Componente ale diferitelor vehicule, cum ar fi vehiculul aerian Caracal sau Lynx (pentru alţi clienţi în afară de România), sunt deja produse aici. Aceasta înseamnă că localizarea Rheinmetall a început deja. Rheinmetall implică industria locală în procesul de producţie – inclusiv transferul de tehnologie. În cazul în care Lynx va fi ales de România, Rheinmetall va trebui să îndeplinească criteriile SAFE de producţie în cadrul UE. Prin urmare, Rheinmetall îşi propune să realizeze aproape integral veniturile europene prin intermediul furnizorilor români”, spun reprezentanţii Rhenimetall.
Întrebaţi dacă au deja în minte companii româneşti cu care să lucreze pentru Lynx, aceştia spun că deja au în portofolii mai multe firme: „Mulţi dintre furnizorii Rheinmetall produc deja în România. Peste 100 de companii româneşti fac deja parte din reţeaua de furnizori Rheinmetall. Astfel, Rheinmetall nu are doar în minte companiile româneşti, ci deja se află în portofoliul său de furnizori! În plus, Rheinmetall îşi va consolida în continuare reţeaua de furnizori pentru contractul LYNX”.
În presa din România, s-a scris şi că s-ar fi cerut modificarea unor cerinţe din program pentru a se „potrivi” cu ceea ce oferă compania Rheinmetall pentru Lynx. Am întrebat, astfel, reprezentanţii companiei dacă acest lucru este adevărat şi cum interpretează aceste speculaţii.
„Rheinmetall nu are capacitatea de a influenţa armata română în ceea ce priveşte cerinţele sale. Cerinţele sunt deduse complet din nevoile operative şi tactice ale forţelor române şi rolul lor în cadrul NATO. Dacă cerinţele se vor potrivi în cele din urmă foarte bine cu vehiculul de infanterie internă LYNX, Rheinmetall nu ar fi surprins, deoarece alţi clienţi NATO au optat deja pentru LYNX ca vehicul de infanterie internă modern”, ne-au spus ei.
De altfel, la BEDEX, am vorbit şi cu Florian Bluhm, vice-preşedintele Rheinmetall pe divizia vehicule în Europa, care ne sublinia cât de importantă este comunalitatea vehiculelor Lynx: „Lynx este un vehicul de luptă a infanteriei de generaţie viitoare şi este destinat pentru operaţiuni militare moderne ale forţelor NATO. Un avantaj cheie este că are o platformă comună, la fel ca Boxer: ai mereu aceeaşi platofrmă, dar poţi integra pe ea sisteme de apărare aeriene, turele de 30 mm – 100mm. Aşa cum vedem în Ungaria sau Italia, sunt mai multe configuraţii care pot fi achiziţionate. Acest sistem permite forţelor să îşi schimbe modelul în funcţie de rolul lor operaţional”.
Ce ne-a fost transmis clar, ulterior, este că această companie germană vrea să investească pe termen lung în România, nu doar în ceea ce priveşte MLI-urile, ci şi în nave militare apărare aeriană şi producţie de explozibil:
„În calitate de partener industrial puternic, Rheinmetall se angajează să stabilească un ecosistem de apărare în România. Acest lucru nu se va limita în niciun caz doar la vehicule. În cazul în care Rheinmetall devine un partener industrial puternic al forţelor române, Rheinmetall îşi propune să sprijine forţele, de exemplu… în domeniile vehiculelor militare, navelor militare, muniţiilor, apărării aeriene sau producţiei de explozibili. În acest fel, Rheinmetall va crea peste 2500 de locuri de muncă suplimentare în România”, au transmis reprezentanţii companiei.
Între 2024 şi 2025, compania Rheinmetall a anunţat mai multe investiţii în România, inclusiv achiziţionarea Automecanica Mediaş, în 2024, un joint-venture cu Victoria SA, pentru producerea de pulbere, şi un centru de excelenţă Rheinmetall, special creat pentru oferirea expertizei germane românilor cu privire la Lynx.
Ministerul Apărării trebuie să semneze contractele de înarmare până la finalul lunii mai, deşi este vorba despre un număr mare de contracte, poate cel mai mare cu care a avut de-a face vreodată ministerul în acelaşi timp. În acest moment, se aşteaptă de la Ministerul Economiei şi de la Cancelarie cerinţele specifice de localizare a producţiei.
