Generația Z din China este demoralizată, suferă din lipsa locurilor de muncă și încetinește economia

• Anul trecut, China a lansat o campanie de reglementare împotriva sectoarelor de mare zbor dominate de companii private care anterior atrăgeau tineri ambițioși.
• Ambițiile și așteptările salariale ale lucrătorilor mai tineri se diminuează în urma pandemiei și a represiunii din domeniul tehnologiei.
• Rezultatul este o populație tânără din ce în ce mai deziluzionată, care își pierde încrederea în companiile private și este dispusă să accepte salarii mai mici în sectorul de stat.

Cea mai educată generație din istoria Chinei ar fi trebuit să deschidă calea către o economie mai inovatoare și mai avansată din punct de vedere tehnologic. În schimb, se estimează că aproximativ 15 milioane de tineri din China nu au un loc de muncă, iar mulți dintre ei își diminuează ambițiile.

Rata șomajului în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani din mediul urban a atins un nivel record de 19,3%, mai mult decât dublu față de rata comparabilă din SUA. Strategia guvernamentală de linie dură privind coronavirusul a dus la concedieri, în timp ce măsurile de reglementare împotriva companiilor din domeniul imobiliar și al educației au afectat sectorul privat. În același timp, un număr record de absolvenți de facultate și de școli profesionale – aproximativ 12 milioane – intră pe piața muncii în această vară. Această cohortă cu un nivel de educație ridicat a intensificat neconcordanța dintre rolurile disponibile și așteptările persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Rezultatul este o populație tânără din ce în ce mai deziluzionată, care își pierde încrederea în companiile private și este dispusă să accepte salarii mai mici în sectorul de stat. Dacă această tendință continuă, creșterea celei de-a doua mari economii mondiale va avea de suferit.

„Ajustarea structurală cu care se confruntă economia Chinei în acest moment are de fapt nevoie de mai mulți oameni care să devină antreprenori și să se străduiască”, a declarat Zeng Xiangquan, șeful Institutului chinez pentru cercetarea ocupării forței de muncă din Beijing.

Companiile private au concediat mai mulți muncitori decât sectorul de stat ca urmare a pandemiei

Potrivit companiei de recrutare 51job Inc., 39% dintre absolvenți au indicat anul trecut companiile de stat ca fiind principala lor alegere de angajator. Această cifră este în creștere față de 25% în 2017. Alți 28% au ales ca primă opțiune locurile de muncă guvernamentale.

Este un răspuns rațional pe o piață a muncii afectată de pandemie. Toate locurile de muncă au fost afectate puternic de închiderile bruște și de măsurile stricte de carantină din China, dar companiile private au fost mai predispuse să concedieze lucrători.

Președintele Xi Jinping ar putea fi ușurat de faptul că tinerii șomeri ai țării încearcă să se alăture guvernului în loc să îl răstoarne.

Așteptările de venituri mai mici și talentele care evită sectorul privat sunt susceptibile de a reduce creșterea pe termen lung, punând în discuție planul președintelui de a dubla dimensiunea economiei chineze de la nivelurile din 2020 până în 2035 – moment în care aceasta ar depăși probabil SUA.

Anul trecut, China a lansat o campanie de reglementare împotriva sectoarelor de mare zbor dominate de companii private care anterior atrăgeau tineri ambițioși. Companiile de internet au fost sancționate cu amenzi pentru comportament monopolistic, afacerile imobiliare au fost lipsite de finanțare, iar sectorul meditațiilor private a fost închis aproape în totalitate.

Cu cât tinerii rămân mai mult timp în șomaj la începutul carierei lor, cu atât veniturile lor pe termen lung sunt mai slabe

Pe lângă deplasarea talentelor către companiile de stat, există un alt mecanism care poate afecta creșterea pe termen lung. Studii din SUA, Europa și Japonia au arătat că, cu cât tinerii rămân mai mult timp în șomaj la începutul carierei lor, cu atât veniturile lor pe termen lung sunt mai slabe, un efect cunoscut sub numele de „cicatrizare”.

Acesta este riscul cu care se confruntă Beiya, care a fost concediată anul acesta de la o companie de comerț electronic. Tânăra în vârstă de 26 de ani, care a dat un singur nume deoarece se temea că a vorbi despre pierderea locului de muncă ar putea afecta perspectivele sale de angajare, a ratat un rol în cadrul companiei mamă a TikTok, Bytedance Inc. din cauza experienței sale limitate.

„Sunt un candidat bun, cu potențial, dar vor să mă vadă peste doi ani”, a spus ea. „Dar cum pot obține experiența dacă nimeni nu-mi oferă un loc de muncă acum?”.

Sectorul de stat are deja aproximativ 80 de milioane de angajați, iar cifra ar putea crește cu până la 2 milioane pe bază netă în acest an, potrivit lui Lu Feng, economist în domeniul muncii la Universitatea din Beijing. „Dar, în comparație cu cererea totală de locuri de muncă, este încă relativ mică”, a spus el. „Încă avem nevoie ca firmele private să facă angajări”.

China a lansat o versiune a programelor de susținere a locurilor de muncă, așa cum s-a întâmplat în Europa în timpul pandemiei, oferind reduceri de taxe și subvenții directe companiilor care promit să păstreze lucrătorii. Însă sumele implicate sunt mici.