- Un oficial Hamas spune că planul de pace al lui Trump „servește Israelului” și „ignoră interesele palestinienilor”, iar grupul este reticent să se dezarmeze sau să accepte desfășurarea unei forțe internaționale.
- Netanyahu a acceptat planul, dar insistă că armata israeliană poate rămâne în Gaza și se va opune unui stat palestinian, contrar prevederilor planului care prevede retragerea completă și autodeterminare pentru palestinieni.
- Palestinienii din Gaza susțin planul pentru a opri războiul, însă respingerea sa de Hamas ar permite continuarea conflictului, în timp ce atacurile israeliene au provocat peste 66.000 de victime și foamete în teritoriu.
Un oficial de rang înalt al grupului Hamas a declarat pentru BBC că organizația este probabil să respingă planul de pace pentru Gaza propus de Donald Trump, considerând că acesta „servește interesele Israelului” și „ignora nevoile poporului palestinian”.
Potrivit oficialului, Hamas nu este dispus să se dezarmeze și să predea armele, o condiție esențială a planului lui Trump. Grupul se opune și desfășurării unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF) în Gaza, pe care o consideră o formă de ocupație.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acceptat planul în cadrul discuțiilor de la Casa Albă, însă Hamas nu a oferit încă un răspuns oficial. Ministerul de Externe din Qatar a transmis că grupul examinează propunerea „responsabil”.
Comandantul militar al Hamas în Gaza, Ez al-Din al-Haddad, este hotărât să continue lupta, în timp ce liderii Hamas aflați în afara teritoriului sunt marginalizați în discuții, deoarece nu controlează direct ostaticii. Grupul Jihadului Islamic Palestinian (PIJ), implicat în atacul din 7 octombrie și fost deținător al unor ostatici israelieni, a respins planul marți.
Un punct critic al planului este cerința de predare simultană a tuturor ostaticilor, considerată de Hamas singura lor pârghie de negociere. Lipsa de încredere că Israel nu va relua operațiunile militare după primirea ostaticilor agravează tensiunile, mai ales după tentativa de asasinare a conducerii Hamas în Doha la începutul lunii.
Planul prevede și o zonă tampon în sudul Gazei, lângă granița cu Egiptul, al cărei control și administrare rămân neclare și ar putea genera dispute suplimentare. În plus, Netanyahu a indicat că armata israeliană ar putea rămâne în anumite zone din Gaza și că Israel se va „opune cu forța” unui stat palestinian, contrar prevederilor planului care stipulează retragerea completă și deschiderea unui „drum credibil spre autodeterminare și statalitate palestiniană”.
În Gaza, palestinienii sprijină în mare parte planul, fiindcă ar putea pune capăt războiului. Khadar Abu Kweik a declarat: „Planul american are clauze rele, dar îl susțin pentru că va opri războiul și va înlătura Hamas. Chiar dacă diavolul însuși ar aduce un plan să pună capăt acestui coșmar, l-aș susține”.
Jurnalistul palestinian Fathi Sabah a avertizat că respingerea planului de către Hamas ar permite lui Netanyahu să continue războiul cu sprijin occidental, distrugând Gaza și regiunea centrală. „Oamenii din Gaza nu mai pot suporta asta. Sunt devastati, epuizați, disperați și fără speranță. Vor încetarea focului acum, cu orice preț, chiar dacă știu că planul servește interesele lui Netanyahu și nu reflectă aspirațiile lor.”
Războiul a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici. De atunci, cel puțin 66.097 de persoane au murit în urma atacurilor israeliene în Gaza, potrivit ministerului sănătății controlat de Hamas. În august, un organism ONU a confirmat că foametea afectează Gaza, iar la începutul lunii o comisie de anchetă ONU a concluzionat că Israel a comis genocid în teritoriu, acuzație respinsă ferm de Israel.
