- Ion Cristoiu: Cum la ora actuală nu avem nici un semn că Austria s-a răzgîndit, respingerea României pare bătută în cuie. Aşa am crezut şi eu sîmbătă seara, cînd am văzut că la Atena nu s-a putut organiza prevăzuta întîlnire dintre Klaus Iohannis şi Cancelarul Austriei.
- Ion Cristoiu: Numai că luni, 5 decembrie 2022, de la Bruxelles ne-a venit această veste: „Comisia Europeană a realizat Planul de Acţiune pentru Balcanii de Vest, ca rezultat al angajamentului formulat la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne desfăşurată la 25 noiembrie 2022.”
- Ion Cristoiu: Rapiditatea cu care Comisia Europeană, de dragul ţinerii aproape a României şi Bulgariei, a aprobat măsurile cu cîntec propuse de Viena, văzute de partidul Cancelarului ca dovada că se dă de ceasul morţii să oprească migraţia pe ruta Balcanii de Vest, aduce un uriaş capital electoral.
- Ion Cristoiu: Partidul Cancelarului se poate prezenta în alegerile din ianuarie 2023 drept partidul care a rezolvat o problemă vitală a Austriei.Mai e vreun motiv de opunere la admiterea României şi Bulgariei din partea Austriei? Fireşte că nu. O sugerează şi declaraţia Guvernului României despre Planul Comisiei Europene.
Ion Cristoiu: Cum la ora actuală nu avem nici un semn că Austria s-a răzgîndit, respingerea României pare bătută în cuie. Aşa am crezut şi eu sîmbătă seara, cînd am văzut că la Atena nu s-a putut organiza prevăzuta întîlnire dintre Klaus Iohannis şi Cancelarul Austriei.
Joi, 8 decembrie 2022, urmează să se ţină Consiliul JAI, de la care România aşteaptă decizia de admitere în Spaţiul Schengen, după 11 ani de aşteptare.
Pentru a vedea dacă sîntem sau nu admişi pe deplin în UE (de abia după intrarea în Schengen putem vorbi de admiterea deplină în UE) nu trebuie să aşteptăm ziua de joi, 8 decembrie 2022. Dacă nu se întruneşte consensul înainte de joi, decizia privind România nu e pusă pe ordinea de zi. Despre ordinea de zi sigură vom şti însă miercuri, 7 decembrie 2022. Consens înseamnă că toate ţările membre ale Spaţiului trebuie să fie de acord. Pe ultima sută de metri, spre uluirea neiniţiaţilor, după ce Olanda a dat semne că i-au cedat nervii, a apărut Austria. Viena se opune admiterii Bulgariei şi României, nu însă şi Croaţiei, invocînd pericolul întruchipat de ruta balcanică pentru migraţia ilegală, cu care se confruntă Austria. În România se face mare caz de datele care arată că ruta balcanică nu e prin România. Klaus Iohannis a ieşit în public pentru a-i asigura pe austrieci că se înşeală acuzînd Romînia de a fi coridor de trecere pentru ilegali. E limpede însă că Austria are alte motive de blocare decît faptul că nu ştie datele exacte ale realităţii. Din acest punct de vedere, iniţiativa lui Lucian Bode de a merge împreună cu Alina Gorghiu la Viena pentru a-l convinge pe ministrul de Interne al Austriei că se înşeală frizează ridicolul. Dacă am fi pe vremea califilor, am crede că Alina Gorghiu a fost luată de Lucian Bode, la ordinul lui Klaus Iohannis, ca să îmblînzească niţel, cu talia sa, privirea aspră a bărbatului din fruntea Internelor austriece.
Aşadar, poimîine ar trebui să ştim dacă Austria se opune sau nu.
Ministrul de Interne al Austriei a mers vineri, 2 decembrie 2022, seara la emisiunea Club 3 (organizată de ziarul Kurier ce pare a fi un oficios al Internelor de la Viena) pentru a reitera opunerea Austriei la extinderea Spaţiului Schengen prin admiterea Bulgariei şi României. Cum la ora actuală nu avem nici un semn că Austria s-a răzgîndit, respingerea României pare bătută în cuie. Aşa am crezut şi eu sîmbătă seara, cînd am văzut că la Atena nu s-a putut organiza prevăzuta întîlnire dintre Klaus Iohannis şi Cancelarul Austriei. Numai că luni, 5 decembrie 2022, de la Bruxelles ne-a venit această veste:
„Comisia Europeană a realizat Planul de Acţiune pentru Balcanii de Vest, ca rezultat al angajamentului formulat la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne desfăşurată la 25 noiembrie 2022.”
Despre ce-i vorba?
Austria nu respinge admiterea Bulgariei şi României în Schengen, pentru că ar avea ceva cu statul de drept din aceste ţări, cum motivează Olanda. Austria susţine că e victima unei creşteri spectaculoase a migraţiei ilegale pe ruta Balcanilor de Vest. Deşi ruta nu trece pe la noi, Austria declară că o extindere a Spaţiului Schengen în prezent ar spori pericolul migraţiei ilegale pe ruta Balcanilor de Vest. Prin urmare, la şedinţa extraordinară a Consiliului JAI din 25 noiembrie 2022, Austria a prezentat un set de măsuri menite a curma migraţia ilegală pe ruta Balcanilor de Vest. Multe din aceste măsuri sînt greu de concretizat în contextul statului de drept din Uniunea Europeană. Una dintre ele prevede returnarea migranţilor în grup în ţările lor de origine, fără o minimă verificare a dreptului unora dintre ei la azil. Cu toate acestea, după reuniunea extraordinară din 25 noiembrie 2022, potrivit site-ului televiziunii de stat austriece:
Vicepreşedintele Comisiei UE responsabil pentru migraţie, Margaritis Schinas, a declarat că „se intenţionează prezentarea unui plan de acţiune extins pentru ruta Balcanilor de Vest. Potrivit lui Schinas, acest lucru ar trebui să fie pe masa înainte de summitul din Balcanii de Vest din 6 decembrie de la Tirana.”
Luni, 5 noiembrie 2022, am aflat că Planul de măsuri e gata şi că va fi prezentat la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana, de pe 6 decembrie 2022.
Nu e prea greu de priceput că Austria a practicat un şantaj grosolan la adresa Comisie UE. Ştind că admiterea celor trei ţări în Shengen e o chestiune vitală pentru Comisie, în condiţiile în care România e în avangarda Războiului cu Federaţia Rusă, (Occidentul rezolvîndu-şi multe lucruri murdare prin intermediul Bucureştiului, ca rezultat al unei înţelegeri secrete între noi şi Puterile Garante) a folosit dreptul de veto în Consiliul JAI pentru a forţa Comisia să aprobe unele măsuri antimigraţie care încalcă normele elementare ale democraţiei din UE.
Planul va fi prezentat la summitul de marţi, 6 decembrie 2022.
Cum văd eu jocul:
Austria va fi de acord că Planul răspunde preocupărilor sale privind migraţia ilegală pe ruta Balcanilor de Vest, în care ea a inclus, în chip şmecheresc, şi România.
În aceste condiţii, Austria va fi de acord cu extinderea Spaţiului Schengen.
S-a vorbit la noi de anume interese electorale ale Partidului de guvernămînt din Austria, din care fac parte Cancelarul şi ministrul de Interne.
Rapiditatea cu care Comisia Europeană, de dragul ţinerii aproape a României şi Bulgariei, a aprobat măsurile cu cîntec propuse de Viena, văzute de partidul Cancelarului ca dovada că se dă de ceasul morţii să oprească migraţia pe ruta Balcanii de Vest, aduce un uriaş capital electoral. Partidul Cancelarului se poate prezenta în alegerile din ianuarie 2023 drept partidul care a rezolvat o problemă vitală a Austriei.
Mai e vreun motiv de opunere la admiterea României şi Bulgariei din partea Austriei?
Fireşte că nu.
O sugerează şi declaraţia Guvernului României despre Planul Comisiei Europene:
„România apreciază caracterul cuprinzător al documentului prezentat de Comisia Europeană, care include măsuri concrete şi paliere de acţiune importante ca răspuns la provocările legate de fenomenul migraţiei ilegale pe ruta Balcanilor de Vest.
În context, Guvernul României îşi exprimă încrederea că setul de măsuri şi instrumente propuse de către Comisia Europeană în Planul publicat astăzi sunt de natură să răspundă inclusiv preocupărilor exprimate recent de Austria cu privire la evoluţiile din acest an pe ruta Balcanilor de Vest, oferind soluţii pragmatice în direcţia gestionării eficiente a acestei situaţii.”
Klaus Iohannis se va întîlni la Tirana cu cancelarul Austriei.
Nu pentru a-l convinge să nu se opună admiterii României. Cancelarul a fost convins de Comisia Europeană. Se va întîlni pentru a se putea făli că a salvat România.
De aia s-a dus şi Alina Gorghiu la Viena.
Ca să-şi poată asuma o victorie ştiută deja.
Marea întrebare e:
Ce fac alţi lideri în aceste condiţii?
N-ar fi cazul să se grăbească pentru a arăta că admiterea a fost şi opera lor?
N. B. Lecţie de însuşit de către România din jocul genial al Austriei.
Dacă nu şantaja UE în chestiunea admiterii României, Austria n-ar fi obţinut în veci măsurile cu cîntec ale Comisiei împotriva migraţiei ilegale, măsuri care vor da Comisiei mari bătăi de cap din partea ONG-urilor occidentale în clipa cînd vor fi aplicate.
Ce mai bună dovadă e succesul Austriei decît că e bine să joci tare cînd e vorba de interesul naţional?
Nu de alta, dar în relaţiile dintre state – se ştie asta din Istorie – nu există sentimente.
Există doar interese.
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro