- Ion Cristoiu: Sîntem în 1945. Deşi oficios al PCR, Scînteia ţine cont că pe 25 decembrie e Crăciunul. N-a venit vremea Puterii depline pentru comunişti. Mai trebuie să joace comedia credinţei, pentru că aşa au decis sovieticii, conştienţi că Poporul trebuie păcălit.
- Ion Cristoiu: Drept urmare, ediţia datată luni, 24 decembrie 1945, apărută în după amiaza lui 23 decembrie 1945 (în zilele de 25, 26, 26, 27 decembrie ziarul nu apare), are trecute sus, deasupra frontispiciului, cu litere de o şchioapă menţiunea Număr de Crăciun. În dreapta e publicat, potrivit regulii burgheze, un Colind.
- Ion Cristoiu: Drept urmare, ediţia datată luni, 24 decembrie 1945, apărută în după amiaza lui 23 decembrie 1945 (în zilele de 25, 26, 26, 27 decembrie ziarul nu apare), are trecute sus, deasupra frontispiciului, cu litere de o şchioapă menţiunea Număr de Crăciun. În dreapta e publicat, potrivit regulii burgheze, un Colind.
Sîntem în 1945. Deşi oficios al PCR, Scînteia ţine cont că pe 25 decembrie e Crăciunul. N-a venit vremea Puterii depline pentru comunişti. Mai trebuie să joace comedia credinţei, pentru că aşa au decis sovieticii, conştienţi că Poporul trebuie păcălit. Drept urmare, ediţia datată luni, 24 decembrie 1945, apărută în după amiaza lui 23 decembrie 1945 (în zilele de 25, 26, 26, 27 decembrie ziarul nu apare), are trecute sus, deasupra frontispiciului, cu litere de o şchioapă menţiunea Număr de Crăciun. În dreapta e publicat, potrivit regulii burgheze, un Colind. Un colind comunist însă. Iată-l:
„Bună dimineaţa, boieri!
Bună dimineaţa, boieri,
Bună dimineaţa, conaşi,
De la foştii argaţi şi oieri
De la muncitori şi pălmaşi.
Urarea noastră urcă prin veac
De la întregul popor sărac
De la mulţimile, cari, ca oile
La curţile voastre şi-au plîns nevoile.
Bună dimineaţa, conaşi, coniţe,
De la Ioni şi de la Mariţe
De la cei cîţi nisipul mării
Încovoiaţi de şira spinării.
Am venit să vă urăm
Toţi din ţară, care lucrăm
Bolnavi, uscaţi, golaşi
Ostenitori al acestui oraş.
Bună dimineaţa, boieri
De la noi, de la gunoieri
De la poştaşi şi de la coşari
De la muncitori, ţărani, cărturari.
Sculaţi-vă! Treziţi-vă, ahoi!
Că vin zidarii vremilor noi,
Cărora voi le trînteaţi, amară,
Pîinea de lacrimi şi de negară.
Sculaţi, boieri, cu ochii de ceapă
Să nu vă ia uratul nostru la vale pe apă,
Şi ţipătu-n goluri vă fie apoi!
Sculaţi! E Ajunul, ciocoi!
Altfel se întoarnă furtuna dea valma
Şi vă mîngîie obrajii cu palma
Şi n-o să mai vă sară întrajutor
Nici moaştele istoricului vostru decor.
C-am venit la voi din uzină
De la gaz şi de la lumină
Zugravi, băiaşi, mineri
Furnizori de vis şi plăceri
Ţărani cu pîinile’n mînă
Cărturari cu mintea curată
Lăutari cu doina bătrînă
Invalizi cu carnea tăiată.
Urare cumplită
Din fer făurită
Din plîns înflorită
Conaşi
Păunaşi
Coniţe
Păuniţe
Feciori
Cheltuitori
Al chinuitelor noastre sudori
Ahoi! Ahoi!
Bună dimineaţa pe la ciocoi!
Cîntecul zorilor
Şi-al muncitorilor
Glasul de aramă al popoarelor
Ieşite din jug
Venind tăvălug
Să rupă robia zăvoarelor.
Bună dimineaţa, boieri,
De la noi, de la gunoieri,
De la foştii voştri pălmaşi
De la ostenitorii acestui oraş
Bună dimineaţa! Bună dimineaţa, conaşi!”
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro