- Sub stindardul luptei duse de Guvernul Italiei împotriva antivacciniştilor, Lucia Goracci a descins în România cu scopul vădit de a dovedi că românii sunt o pacoste pentru UE.
- Lucia Goracci nu voia să-i audă punctele de vedere. Voia să polemizeze cu antivaccinista Diana Şoşoacă de pe poziţiile ei de provaccinistă care i-ar vrea pe antivaccinişti trimişi în faţa plutonului de execuţie.
- Cînd şi-a dat seama, Diana Şoşoacă a reacţionat violent. Exact asta aştepta provaccinista lui Mario Draghi.
Publicistul Ion Cristoiu afirmă că în scandalul Diana Şoşoacă- RAI Uno, premierul Nicolae Ciucă nu a dat un răspuns ferm autorităţilor italiene în care să arate că statul român n-are nici o responsabilitate în acest caz, ci a preferat să plece capul şi să accepte declaraţiile jignitoare la adresa României.
Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:
„RAI Uno e un post de stat al Italiei. Telespectatorii din peninsulă ştiu că e un post de casă al premierului Italiei, Mario Draghi. În Uniunea Europeană, Italia condusă de Mario Draghi s-a evidenţiat drept ţara care a luat cele mai dure măsuri, multe grave încălcări ale drepturilor omului împotriva celor care nu s-au vaccinat. RAI Uno, televiziunea sa de casă, duce o campanie violentă împotriva antivacciniştilor, atingînd prin proporţii pe cele duse de regimurile staliniste împotriva chiaburilor.
Una dintre luptătoarele dedicate trup şi suflet acestei campanii e Lucia Goracci. Bodan Iacob a arătat pe inPolitics.ro că ea atacă violent pe orice jurnalist de la RAI Uno care îndrăzneşte să dea atenţie punctelor de vedere ale antivacciniştilor. Recent, ea s-a stropşit la Reporters sans frontiers pentru c-a îndrăznit să aprecieze gestul unui redactor de la RAI uno de a invita în studio şi un antivaccinist.
Sub stindardul luptei duse de Guvernul Italiei împotriva antivacciniştilor, Lucia Goracci a descins în România cu scopul vădit de a dovedi că românii sunt o pacoste pentru UE şi, evident, pentru Italia lui Mario Draghi, deoarece nu se vaccinează, şi că sînt nişte prostălăi, deoarece ascultă de antivaccinişti precum Diana Şoşoacă. Era de la sine înţeles că în cadrul reportajului tendenţios pe care urmărea să-l facă în România, ziarista de la RAI uno avea nevoie de un interviu cu Diana Şoşoacă. Un interviu nu pentru a vedea cu o curiozitate de jurnalist profesionist ce gîndeşte o antivaccinistă celebră, ci pentru a demonstra italienilor ce nenorocită e Diana Şoşoacă şi, dat fiind că românii o ascultă, ce idioţi sînt românii.
Aceste adevăruri au fost ocolite (au fost şi cîteva fericite excepţii, pe lîngă Bogdan Iacob, au fost şi Victor Ciutacu şi Cornel Nistorescu) de presa din România, cu dublu interes:
De a-i mai da o scatoalcă Dianei Şoşoacă.
De a linge mîna Guvernului provaccinist, pentru că din ea se scurg paralele pe rupte.
Ele, aceste adevăruri, se cer evidenţiate, pentru că duc spre o concluzie cu valoare de axiomă:
Lucia Goracci i-a luat un interviu Dianei Şoşoacă nu în ipostaza acesteia de senatoare, ci de antivaccinistă. De altfel, aşa cum au arătat faptele, ea a obţinut acceptul Dianei Şoşoacă pentru un interviu folosind mijloacele tipice la îndemînă unui jurnalist străin cînd vrea să obţină un interviu unei persoane particulare. Ziarista n-a apelat la conducerea Parlamentului pentru ca Diana Şoşoacă să-i vorbească despre activitate sa de senator. Beneficiind în România de o „Călăuză”, jurnalista italiană s-a pisicit pe lîngă Diana Şoşoacă pentru a obţine un interviu. Şi a obţinut. Cea mai bună dovadă că aşa e o reprezintă invitarea jurnalistei şi a „Călăuzei” de către Diana Şoşoacă la cabinetul ei de avocatură, în spaţiul ei privat. Toate mărturiile – inclusiv ale „Călăuzei” autohtone – arată că Diana Şoşoacă a primit cu amabilitate echipa de la RAI Uno. Nu ştia cine-i luptătoarea Gorraci. Era convinsă că e o antivaccinistă venită să-i asculte şi să-i publiciteze trăirile. Pe parcursul interviului, Diana Şoşoacă şi-a dat seama că jurnalista, cu complicitatea Călăuzei, a tras-o pe sfoară. Lucia Goracci nu voia să-i audă punctele de vedere. Voia să polemizeze cu antivaccinista Diana Şoşoacă de pe poziţiile ei de provaccinistă care i-ar vrea pe antivaccinişti trimişi în faţa plutonului de execuţie. Cînd şi-a dat seama, Diana Şoşoacă a reacţionat violent. Exact asta aştepta provaccinista lui Mario Draghi. S-a născut astfel un scandal în care amîndouă persoanele feminine nu şi-au dezminţit disponibilităţile de a-şi ridica fustele în cap. Ceea ce a urmat – apelul la 112, venirea Poliţiei, plîngerea la Poliţie din partea italiencei ţin de un spectacol cunoscut atît italienilor, cît şi românilor:
Tărăboiul de maidan.
Pînă aici nimic deosebit faţă de cea a unei păruieli de mahala. Din periferiile Bucureştilor sau din periferiile Napolelui. Deosebirea începe cînd presa din Italia începe să mintă cu neruşinare. Sechestrarea echipei de către Diana Şoşoacă devine pentru Rainews (alt post guvernamental), sechestrarea unei jurnaliste străine timp de opt ore de către Poliţia română. Şi că jurnalista n-a scăpat din ghearele Poliţiei române decît prin intervenţia ambasadorului Italiei la Bucureşti. O minciună sfruntată pe care domnul ambasador n-a găsit de cuviinţă s-o dezmintă.
Oficialii italieni nu scapă prilejul de a se da patrioţi. Unii dintre ei s-au apucat să acuze statul român de încălcarea libertăţii de exprimare, de comportament neeuropean.
Revăzînd datele scandalului, descoperim imediat că statul român n-are nici o vină. Jurnalista din Italia n-a apelat la statul român pentru a-i lua un interviu antivaccinistei Diana Şoşoacă. Deşi ar fi trebuit să ştie (de la „Călăuză”) că Diana Şoşoacă are ieşiri neprevăzute faţă de jurnalişti, Lucia Goracci n-a cerut să fie însoţită în spaţiul privat al Dianei Şoşoacă de un echipaj de poliţie. Jurnalista a apelat la căile tradiţionale de a obţine un interviu de la o vedetă a antivaccinismului. Un mijloc folosit de jurnalişti cînd vor să obţină un interviu de la o persoană privată, dar care ştiu că sînt şi riscuri. Riscuri pe care şi le asumă. Nimeni din statul român n-a ştiut de venirea unui jurnalist din Italia ca să-i ia un interviu unui antivaccinist. Conflictul dintre Diana Şoşoacă şi Lucia Goracci nu e un conflict dintre un funcţionar al statului român, obligat prin statut să dea informaţii presei, ci dintre o jurnalistă cu tupeu şi o persoană imprevizibilă. E un conflict fără nici o legătură cu libertatea presei. Jurnalista italiană a mers în spaţiul privat al Dianei Şoşoacă pentru a-i lua un interviu. La fel de bine putea să meargă acasă la Nuţu Cămătaru să-i ia un interviu. Dacă un jurnalist român- să presupunem – merge acasă la un mafiot italian pentru a-i lua interviu, răspunde statul italian pentru aventura sa? Acestea sunt riscuri ale meseriei. Puteam vorbi de un atentat la libertatea presei dacă Lucia Goracci se adresa unui funcţionar al statului român.
Orice om normal îşi dă seama că declaraţiile oficialilor italieni sînt gesturi politicianiste. Şi dacă ne gîndim la ce s-a întîmplat în România, declaraţii jignitoare la adresa statului român, tratată de Italia ca o colonie. Singura de altfel în Europa.
Cum reacţionează Guvernul României, guvernul Coaliţiei PNL, PSD, UDMR, Minorităţi?
Tăindu-le macaroana politicienilor italieni reamintindu-le că Statul român nu are nici o responsabilitate în cearta dintre două femei? Că jurnalista de la RAI-uno şi-a asumat riscuri pe cont propriu cînd a mers acasă la Diana Şoşoacă? Dacă mergea la un bărbat şi acesta da s-o violeze, Doamne fereşte! însemna că Statul român a înlesnit un atentat la libertatea Presei? Din cîte se ştie, un viol are ca victimă o femeie şi nu Presa. Nu de alta, dar şi de genul feminin Presa nu poate fi violată.
După ambasadorul nostru la Roma, lovit de o diaree de lirism, după o declaraţie slugarnică a MAE, a venit un Comunicat din partea Guvernului semnat de Nicolae-Ionel Ciucă, premierul Coaliţiei PNL-PSD.
Citind acest Comunicat te întrebi dacă premierul Guvernului de Uniune Naţională a avut la îndemînă un WC ca să nu facă în pantaloni de frică:
<Guvernul României condamnă cu fermitate orice acţiune de intimidare a jurnaliştilor sau de obstrucţionare a dreptului la liberă informare a cetăţenilor. Libertatea de exprimare, dreptul la opinie şi accesul la informaţii sunt garanţii ale unei democraţii consolidate şi ale funcţionării statului de drept. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă consideră inacceptabil acest incident şi respinge categoric manifestarea diferenţelor de opinii prin violenţă. Prim-ministrul României este preocupat de acest caz, care trebuie clarificat în regim de urgenţă de instituţiile abilitate ale statului.>
<Acţiune de intimidare a jurnaliştilor>, <dreptul la opinie>, <accesul la informaţii>.
Ai impresia că Nicolae Ciucă n-a fost informat despre ce-i vorba.
Ai impresia, doar.
În realitate, Nicolae Ciucă a fost informat.
Dar în loc să răspundă ferm politrucilor din Italia că în acest Scandal statul român n-are nici o responsabilitate, deoarece ziarista n-a avut de a face cu un funcţionar al statului român, că ea n-a cerut protecţia statului român înainte de a se aventura în spaţiul privat al unei persoane, premierul României se face ghiocel.
Avînd grijă să nu-i cadă epoleţii cînd se apleacă.”
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro