• Ion Cristoiu: Cu cît un eveniment pare a fi, în lumina tare, ca de vară plină, a mass-media, într-un fel, cu atît rămîne el suspect că-n realitate e altfel. Şi de cele mai multe ori, dezvăluiri ulterioare confirmă această bănuială ajunsă deja instinctivă pentru cetăţeanul simplu.
• Ion Cristoiu: Şi dacă imaginea săpată de mass-media în conştiinţa lumii e falsă? Şi dacă aşa s-a dorit de către unii? Răspunsurile la aceste întrebări sînt tot atîtea argumente că tocmai inimaginabila dezvoltare a presei, Radioul şi Televiziunii a întărit dubla existenţă a evenimentelor.
• Ion Cristoiu: În paralel cu o istorie a evenimentelor care nu mai e decît o istorie a evenimentelor aşa cum au fost înfăţişate ele de presă, se impune şi o istorie a evenimentelor aşa cum au fost ele în realitate, adică a evenimentelor puse la cale de serviciile secrete.

Evenimentele istoriei universale, chiar şi cele mai intens mediatizate, graţie manualelor şcolare, au o fatală zonă de umbră. Pentru multe dintre ele rămîn numeroase enigme, numeroase întrebări fără răspuns. Astfel s-a întîmplat în toate secolele. Evenimentele aparţinînd secolului XX, şi, mai ales, părţii din urmă a acestuia, adică după al Doilea Război Mondial, ating însă apogeul. Proporţia anterioară nu poate fi pusă la îndoială. Dintr-un eveniment, un sfert se păstra în întuneric. Restul de trei sferturi ajungea în plină lumină. După război şi mai ales în ultimii ani proporţia s-a răsturnat. Doar un sfert e acum la suprafaţă. Restul e condamnat întunericului. Din această cauză s-a născut un fenomen tipic: ambiguitatea evenimentelor candidate la intrarea în istorie. Ele au o expresie cunoscută, prin Televiziune şi presă, de întreaga Planetă. Pisarea prin TV şi ziare le dă o evidenţă statornică, formidabilă, pe care nimeni nu îndrăzneşte s-o pună la îndoială. Ciudăţenia însă vine de-abia acum. Cu cît un eveniment pare a fi, în lumina tare, ca de vară plină, a mass-media, într-un fel, cu atît rămîne el suspect că-n realitate e altfel. Şi de cele mai multe ori, dezvăluiri ulterioare confirmă această bănuială ajunsă deja instinctivă pentru cetăţeanul simplu. Evenimentul a fost astfel decît s-a înfăţişat ochilor şi urechilor noastre. Cam tot ce se întîmplă istoric în lumea de astăzi stă sub acest semn. Reuniuni planetare, întîlniri între şefii de state, atentate, războaie locale, alegeri generale şi prezidenţiale. Toate, vorba poetului, nu sînt ce par a fi. Dubla realitate a evenimentelor contemporane şi deci implicarea acestor subiecte în istorie s-a acutizat în ultimele decenii datorită mass-media. Cine şi-a asumat misiunea de a ţine la curent Planeta cu ce se întîmplă între bornele sale? Indiscutabil ziarele, Radioul şi Televiziunea. Expresia publică, de suprafaţă a evenimentelor cade astfel în responsabilitatea jurnaliştilor. Ea ne convinge, de exemplu, că la Bucureşti în decembrie 1989 au tras teroriştii. Lumea telespectatoare s-a dus la culcare cu această credinţă adîncă, înrădăcinată. Şi dacă imaginea săpată de mass-media în conştiinţa lumii e falsă? Şi dacă aşa s-a dorit de către unii? Răspunsurile la aceste întrebări sînt tot atîtea argumente că tocmai inimaginabila dezvoltare a presei, Radioul şi Televiziunii a întărit dubla existenţă a evenimentelor. Şi prin aceasta rolul serviciilor secrete. De aceea, în paralel cu o istorie a evenimentelor care nu mai e decît o istorie a evenimentelor aşa cum au fost înfăţişate ele de presă, se impune şi o istorie a evenimentelor aşa cum au fost ele în realitate, adică a evenimentelor puse la cale de serviciile secrete.

*

Scriam pe 27 iunie 2014. Va fi sau nu scandal la Congresul PNL de sîmbătă?

Lipsit de fudulie cum mă ştiu, nu pretind cititorilor acestui blog să fi urmărit, joi seara, întrebările pe care i le-am pus lui Crin Antonescu, la Realitatea Tv, în ipostaza de fătucă autoare de interviuri. La un moment dat, i-am spus lui Crin Antonescu că, urmare a invitaţiei lansate de Rareş Bogdan, voi fi şi eu prezent, ca reporter, la Congresul PNL. În cei 24 de ani postdecembrişti, am fost prezent la toate reuniunile de partid care s-au lăsat cu scandal. Am fost în sală cînd s-a rupt FSN. Am fost martor la convenţia PD când a avut loc răsturnarea lui Petre Roman de către Traian Băsescu. Am fost reporter la victoria lui Mircea Geoană asupra lui Ion Iliescu. Într-un cuvînt, asemenea unei hiene (ce-i ziaristul altceva decît o hienă care se hrăneşte din cadavrele rămase după războaiele politice?!), am mers acolo unde am simţit miros de sînge. I-am spus asta lui Crin Antonescu, întrebîndu-l dacă la Congresul de sîmbătă va fi scandalul care să merite plecarea mea din bibliotecă (sîmbăta scriu şi citesc pentru sufletul meu). Crin Antonescu mi-a repetat că nu se va întîmpla nimic deosebit. Eu, totuşi, simt că va fi scandal. Unul dintre ele cred că va fi pus la cale de Călin Popescu Tăriceanu, în postura sa de prezervativ găurit al PSD. Dvs ce credeţi? Va fi un Congres obişnuit sau un Congres cu scandal? Ce va face Călin Popescu Tăriceanu la ordinele lui Victor Ponta?

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

Citește și

• Dave Grohl o acuză pe Taylor Swit de playback. Reacția artistei
• Angajații din România cred că Inteligența Artificială va avea un impact mare asupra locurilor de muncă
• O femeie își împlinește visurile la 10 ani după un diagnostic terminal de cancer. Povestea lui Roisin Pelan