Iranul și Rusia încearcă să influențeze alegerile pe ultima sută de metri, avertizează autoritățile americane

• Iranul se află în spatele e-mailurilor amenințătoare trimise alegătorilor, au declarat oficialii, dar nu a existat niciun indiciu că voturile în sine au fost modificate.
• Până acum Moscova a fost preocuparea nr. 1 a serviciilor de securitate ale Statelor Unite.
• Iranul și-a intensificat activitatea cibernetică în ultimul deceniu, după ce programul său nuclear a fost atacat cu arme cibernetice americane și israeliene.

Atât Iranul, cât și Rusia au intrat în posesia datelor de înregistrare ale alegătorilor americani, au anunțat miercuri seara serviciile de informații americane, oferind primele dovezi concrete că cele două țări încearcă să influențeze alegerile prezidențiale cu două săptămâni înaintea votului, relatează New York Times.

Iranul a folosit informațiile pentru a trimite e-mailuri amenințătoare alegătorilor. Agențiile de informații au colectat informații care arată că Iranul intenționează să ia mai multe măsuri pentru a influența votul în zilele următoare.

Nu a existat însă nicio indicație că au fost modificate rezultatele alegerilor sau că au fost afectate informațiile despre persoanele înregistrate în bazele de date ale sistemului electoral.

Anunțul făcut de administrația Trump că un adversar străin, în speță Iranul, a încercat să influențeze alegerile prin trimiterea de e-mailuri intimidante a fost atât un avertisment puternic, cât și o atenționare asupra modului în care alte puteri pot exploata vulnerabilitățile expuse de intervenția rusă de la alegerile din 2016. Dar poate fi totodată și un atu pentru președintele Trump. De câteva săptămâni el a susținut fără dovezi că votul din 3 noiembrie va fi „trucat”, că buletinele de vot prin poștă vor duce la o fraudare pe scară largă și că singurul mod în care ar putea fi învins este ca adversarii săi să înșele.

Unele dintre e-mailurile falsificate trimise alegătorilor democrați pretindeau că provin de la grupuri de extremă dreapta pro-Trump. Hackerii iranieni au încercat să-și acopere urmele, au spus oficialii, direcționând mai întâi e-mailurile printr-o rețea de companii de asigurări compromise din Arabia Saudită. Ulterior au trimis peste 1.500 de e-mailuri utilizând site-ul web al unei companii din Estonia, conform unei analize făcute de firma de securitate cibernetică Proofpoint.

Până acum unii oficiali insistau asupra faptului că Rusia rămâne principala amenințare pentru alegerile americane. Dar noile informații, afirmă atât oficialii republicani, cât și democrații, demonstrează că Iranul se bazează pe tehnicile rusești și încearcă să transmită că și el este capabil să fie o forță în alegeri.

Din august oficialii serviciilor de informații au avertizat că Iranul s-a opus realegerii lui Trump, fapt ce nu constituie deloc o surpriză după ce acesta a renunțat la acordul nuclear iranian cu mai bine de doi ani în urmă și a reimpus sancțiuni economice zdrobitoare asupra țării. Biden, în schimb, a indicat că va ridica multe dintre aceste sancțiuni atâta timp cât Iranul va reveni la respectarea limitelor programului nuclear pe care le-a convenit acum cinci ani.

Iranul a negat ferm acuzațiile, sugerând că au fost fabricate. „Spre deosebire de SUA Iranul nu intervine în alegerile din alte țări”, a spus Alireza Miryousefi, purtătorul de cuvânt al Misiunii iraniene la Națiunile Unite. „Iranul nu are niciun interes să intervină în alegerile din SUA și nici o preferință pentru un anumit rezultat”, a adăugat el.

Iranul și-a intensificat activitatea cibernetică în ultimul deceniu, după ce programul său nuclear a fost atacat cu arme cibernetice americane și israeliene, iar faptul că a fost implicat demonstrează cât de repede au învățat alte țări din acțiunile de influență ale Rusiei din 2016.

Autoritățile au avertizat de luni de zile cu privire la riscul a ceea ce este cunoscut sub numele de piratarea percepției: utilizarea unui amestec de date ușor accesibile pentru a crea impresia în rândul alegătorilor că puterile străine se află de fapt în cadrul infrastructurii de vot. Doar această simplă impresie, s-a afirmat, ar putea zdruncina încrederea în integritatea votului, exact ceea ce a încercat Rusia să facă prin intervenția sa din 2016 când a pătruns în câteva sisteme electorale, chiar dacă nu a schimbat niciun vot.

„Nu trebuie să facă nimic; trebuie doar să-i facă pe oameni să creadă că fac ceva”, a spus senatorul Angus King.

Este posibil ca Iranul să nu fi fost nevoit să pirateze datele pe care le-a folosit pentru e-mailuri, ci doar să fi cumpărat informațiile. În ultimele zile, Trustwave, o firmă de securitate cibernetică, a descoperit baze de date electorale de vânzare pe dark web și a alertat F.B.I.  Hackerii fuzionează informațiile publice cu materialul furat și vând rezultatul.

În ultimele zile, un alt grup rus de hacking, numit Ursul Energetic, legat de Serviciul Federal de Informații rusesc, pare să fi încercat să dobândească acces la rețelele de stat și guvernamentale locale. Acest lucru a atras atenția anchetatorilor federali deoarece până acum grupul a vizat mai mult firmele energetice, inclusiv pe cele de utilități publice. Deși nu există nicio dovadă că hackerii au atacat direct vreo infrastructură electorală, experții în securitate cibernetică se tem că, odată ajunși în rețelele administrației locale, aceștia ar putea trece apoi la bazele de date de înregistrare ale alegătorilor.

Până în prezent, nu există dovezi că au încercat să facă acest lucru, dar oficialii au spus că o astfel de mișcare ar putea apărea eventual doar în ultimele zile ale campaniei electorale.