Liderii europeni se pregătesc de un nou episod al migrațiilor similar cu cel din 2015

• Uniunea Europeană și statele membre au implementat noi reguli severe care fac mai puțin probabilă o situație nouă de refugiați ce vor sosi în Europa după situația din Afganistan.
• UE și țările membre ale acesteia au investit ani de zile în aplicarea unor măsuri dure de combatere a migrației.
• Până acum 1,2 milioane de refugiați au solicitat refugiu în cadrul Uniunii Europene.

Pe măsură ce se desfășoară repercusiunile din Afganistan, oficialii UE intră în panică în legătură cu posibilitatea unei noi crize a refugiaților, similară celei din 2015, scrie TheGuardian.

Armin Laschet, viitorul urmaș al Angelei Merkel, a susținut luni, în cursul unei declarații de presă la Berlin: „Nu ar trebui să transmitem semnalul că Germania poate să primească pe toți cei care au nevoie. Accentul trebuie pus pe ajutorul umanitar la fața locului, spre deosebire de 2015.”

Șeful de stat francez, Emmanuel Macron, a subliniat că Europa are datoria de a adăposti o parte din „apărătorii drepturilor, artiștii, jurnaliștii și militanții care sunt acum amenințați”, cu o condiție majoră. „Europa nu poate face față singură consecințelor situației actuale. Trebuie să anticipăm și să ne protejăm împotriva unor fluxuri considerabile de migrație neregulamentară”, a adăugat președintele Franței în timpul unei conferințe de presă.

Temerile lor mușamalizează realitatea că UE și țările membre ale acesteia au investit ani de zile în aplicarea unor măsuri dure de combatere a migrației clandestine. Astfel, s-ar putea preveni o nouă situație asemănătoare cu cea din 2015, când mai mult de 1,2 milioane de refugiați au solicitat refugiu în cadrul Uniunii Europene, creând o rezistență la nivel politic pe baza percepției că acești indivizi constituie o reală amenințare la adresa UE.

În prezent, circumstanțele sunt extrem de schimbate. Conform înțelegerii UE-Turcia privind migrația, intrată în vigoare în 2016, a determinat o diminuare semnificativă a numărului de imigranți care cer azil în UE pentru prima oară, care a scăzut la doar 631,300 în 2019, adică la circa 50% față de ceea ce era în urmă cu doar patru ani.

De asemenea, activitatea Agenției Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a fost intensificată. În anii anteriori, agenția se baza pe contribuțiile voluntare din partea capitalurilor UE și nu beneficia de un personal funcțional, nici de abilitatea de a efectua operațiuni de cercetare și recuperare. În prezent, agenția are un corp permanent, cu nave și vehicule, precum și posibilitatea de a purta tratative cu țări terțe.

Politica „ușilor deschise” nu se va mai repeta

De asemenea, numeroase țări care se află în „prima linie” a influxului de imigranți au promulgat legi drastice cu privire la refugiați. Pentru a preveni sosirea lor pe insulele din Marea Egee și pentru a se evita gestionarea solicitărilor de azil, Grecia, de pildă, i-a respins cu fermitate pe refugiați de la începutul anului 2020.

Datorită lipsei de oameni duri și a susținătorilor „ușilor deschise”, UE nu va mai fi divizată. Politica „ușei deschise” a lui Merkel și a Suediei în 2015 nu se va mai repeta.

De asemenea, refugiaților afgani le va fi mai dificil să călătorească prin Iran și Turcia în drumul lor spre Europa. Iranul a propus o nouă legislație care se adresează afganilor la sfârșitul anului 2020, care ar supune refugiaților neautorizați la închisoare de până la 25 de ani, potrivit unui raport. Sute de mii de afgani pot călători în Iran în zilele următoare.

Sentimentele anti-refugiați în creștere vor pune, de asemenea, o presiune mare asupra lui Recep Tayyip Erdogan, liderul Turciei, pentru a pune în aplicare politici mai stricte. Turcia a închis 455.000 de migranți fără acte în 2019, potrivit directorului general al managementului migrației al ministerului de interne, iar amenințarea unei noi migrații ajunge într-o perioadă grea pentru Erdogan.

Incendiile, inundațiile și o economie în cădere au pus deja presiune asupra guvernului său. Potrivit unui sondaj Metropoll din iulie, 67% dintre respondenți, inclusiv mai mult de jumătate dintre alegătorii partidului Justiție și Dezvoltare din Erdoan, se opun deschiderii frontierelor către refugiații afgani (AKP).

De când cu politica de „brațe deschise” a Ankarei față de refugiații sirieni în 2015, Turcia și UE sunt acum unite în scopul lor de a bloca migrația suplimentară. Cooperarea diplomatică, de securitate, precum și financiară va fi posibilă pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial.