În timp ce președintele Biden a promis că „lumea va trage Rusia la răspundere” pentru ceea ce el a descris ca fiind un „atac neprovocat și nejustificat” asupra Ucrainei, alți lideri globali au condamnat rapid acțiunile Rusiei și au cerut un răspuns decisiv.
Înainte de zorii zilei la Londra, premierul britanic Boris Johnson a scris pe Twitter că „președintele Putin a ales calea vărsării de sânge și a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei” și a promis să colaboreze cu aliații pentru a răspunde „decisiv”.
Ministrul de externe al țării, Liz Truss, a calificat acest lucru drept „un act teribil de agresiune”.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul „condamnă cu fermitate decizia Rusiei de a porni un război împotriva Ucrainei” și a cerut Moscovei „să pună capăt imediat operațiunilor sale militare”. Macron s-a prezentat ca interlocutor al lui Putin în ultimele săptămâni, revendicând un rol central în negocierile dintre Ucraina și Rusia menite să evite un astfel de conflict.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a condamnat cu fermitate măsurile militare rusești, calificându-le drept un atac nu doar la adresa Ucrainei, ci „la adresa întregii ordini de securitate europene”.
Premierul italian Mario Draghi a calificat atacul drept „nejustificat și nejustificabil”, afirmând că țara sa colaborează cu aliații săi europeni și din NATO pentru a răspunde „imediat, cu unitate și determinare”.
Chiar și China și-a manifestat dezacordul
Premierul Canadei, Justin Trudeau, a declarat miercuri seara târziu că țara sa „condamnă în termenii cei mai fermi posibil atacul atroce al Rusiei asupra Ucrainei”. El a adăugat că „aceste acțiuni neprovocate reprezintă o nouă încălcare clară a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. De asemenea, acestea încalcă obligațiile Rusiei în temeiul dreptului internațional și al Cartei Națiunilor Unite”.
Bob Rae, ambasadorul Canadei la Națiunile Unite, a scris pe Twitter că a fost un act de „agresiune neprovocată, malefică și neavenită” din partea unui membru permanent al Consiliului de Securitate.
Chiar și China, care a sprijinit criticile lui Putin la adresa NATO, dar nu a aprobat în mod categoric acțiunile Kremlinului împotriva Ucrainei, a făcut apel la reținere.
Zhang Jun, ambasadorul chinez la Națiunile Unite, a îndemnat toate părțile să „dea dovadă de reținere și să evite o nouă escaladare a tensiunilor”. Vorbind în fața Consiliului de Securitate imediat după ce Putin a anunțat că trupele rusești vor intra în Ucraina, Zhang a declarat: „Credem că ușa către o soluție pașnică a problemei ucrainene nu este complet închisă și nici nu ar trebui să fie”.
Nato va organiza o întâlnire
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat ceea ce a numit „atacul nesăbuit și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți de civili”.
„Încă o dată, în pofida avertismentelor noastre repetate și a eforturilor noastre neobosite de a ne angaja în diplomație, Rusia a ales calea agresiunii împotriva unei țări suverane și independente”, a spus el într-o declarație la începutul zilei de joi, adăugând că membrii NATO se vor „întâlni pentru a aborda consecințele acțiunilor agresive ale Rusiei”.
Dmytro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a scris pe Twitter că „lumea poate și trebuie să-l oprească pe Putin. Timpul de a acționa este acum”.