• Producerea acestor produse esențiale pentru baie este incredibil de energofagă.
  • Fabricarea unei tone de produse din hârtie necesită în medie 11,5 gigajouli de energie.
  • Acest lucru este suficient pentru a face în jur de 11.500 de oale de cafea.

Lipsa de hârtie igienică ar putea fi următorul efect secundar al crizei energetice, războiul din Ucraina a demonstrat urgența accelerării tranziției către o energie curată.

Prețurile la energie au crescut vertiginos în Europa, iar experții din industrie avertizează acum că acest lucru ar putea duce la penuria de articole a căror producție necesită multă energie – inclusiv hârtie igienică, anunță Euronews.

Am putea fi pe cale să ne întoarcem la primele zile ale pandemiei COVID, când oamenii au făcut rezerve de hârtie igienică pe fondul zvonurilor că aceasta este pe cale să se termine complet.

Recomandări

OFICIAL ÎN SCHENGEN
CE CÂȘTIGI LA GALA ZF?
PUTIN TESTEAZĂ ORȘENIK
BIDEN RESPINGE ICC
MANDAT PENTRU BIBI
VREMEA REA ÎNCHIDE A1

Dar de ce hârtia igienică este adesea implicată în crize?

Producerea acestor produse esențiale pentru baie este incredibil de energofagă. Fabricarea unei tone de produse din hârtie necesită în medie 11,5 gigajouli de energie. Acest lucru este suficient pentru a face în jur de 11.500 de oale de cafea.

De când a început invazia rusă în Ucraina, prețul gazelor naturale a crescut rapid, ajungând la aproape 120 de euro pe megawatt-oră. Este cel mai ridicat nivel din ultimul an, iar Europa se bazează foarte mult pe acest combustibil fosil pentru energie.

Fiind al treilea mare consumator industrial de energie din UE, industria hârtiei este deja afectată de creșterea costului energiei electrice.

Trecerea la energia regenerabilă cu viteza fulgerului

Pentru a elimina dependența industriei hârtiei de combustibilii fosili, este necesară schimbarea rețelelor energetice.

UE încearcă deja să reducă cererea de gaz rusesc cu două treimi până la sfârșitul anului și intenționează să facă Europa independentă de aceste surse de energie cu mult înainte de 2030.

Este timpul „să ne abordăm vulnerabilitățile și să devenim rapid mai independenți în ceea ce privește alegerile noastre energetice”, potrivit lui Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al European Green Deal.