- Rezoluția care cerea forțelor lui Putin să se retragă imediat de pe teritoriul ucrainean, a trecut cu 93 de voturi pentru în Adunarea Generală a ONU.
- Statele Unite au propus propria moțiune prin care solicită încetarea războiului de trei ani, care nu condamnă Rusia ca agresor în conflict.
- Prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer s-a abținut de la a-l critica pe Donald Trump.
UPDATE ORA 21:00 – „Ziua rușinii”: Organizațiile caritabile condamnă reducerea de către Starmer a cheltuielilor pentru ajutor extern
„Orientul Mijlociu trece astăzi printr-o transformare rapidă – amploarea și impactul acesteia rămân incerte, dar prezintă, de asemenea, o oportunitate istorică”, a declarat Kaag în fața Consiliului de Securitate al ONU.
Advertisment
Organizațiile umanitare de caritate s-au declarat „uimite” și „îngrozite” de decizia guvernului laburist de a reduce bugetul de ajutor internațional pentru a stimula cheltuielile de apărare.
Ei au avertizat că această decizie va afecta influența Regatului Unit și va avea un impact devastator asupra țărilor pe care organizațiile de caritate le sprijină. David Miliband, fost ministru de externe și în prezent șef al organizației caritabile International Rescue Committee, a declarat că măsura este „o lovitură dată mândrei reputații a Marii Britanii ca lider mondial în domeniul umanitar și al dezvoltării”. Nick Dearden, director al grupului de campanie Global Justice Now, a declarat: „Pentru a-l liniști pe Trump, el va reduce ajutorul la cel mai scăzut nivel din ultima generație. Este o zi de rușine pentru Marea Britanie”.
Recomandări
Guvernul laburist al lui Sir Keir se angajase anterior să readucă bugetul de ajutor la 0,7%, de la 0,5%. În schimb, acesta va fi redus la 0,3%.
UPDATE ORA 19:00 – Starmer: A trebuit să se facă „alegeri dificile” pentru a finanța cheltuielile de apărare
Sir Keir spune că creșterea cheltuielilor pentru apărare poate fi „finanțată doar prin alegeri dificile” pe termen scurt. El reiterează anunțul său anterior conform căruia cheltuielile de dezvoltare în străinătate vor fi reduse de la 0,5% la 0,3%.
„Vreau să fiu clar: acesta nu este un anunț pe care sunt fericit să îl fac”, a declarat Sir Keir. „Sunt mândru de recordul de pionierat al Marii Britanii în domeniul dezvoltării în străinătate și vom continua să jucăm un rol umanitar cheie în țări în război precum Sudan, Ucraina și Gaza. Și vom face totul pentru a ne îndrepta spre o lume în care ne putem reconstrui dezvoltarea. Cu toate acestea, realitățile noii noastre ere periculoase înseamnă că apărarea și securitatea națională a țării noastre trebuie să fie întotdeauna pe primul loc”.
UPDATE ORA 18:00 – Putin susține că Zelenski devine o „figură toxică” în Ucraina
Într-un interviu cu un jurnalist al televiziunii ruse de stat, președintele Vladimir Putin a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski devine o figură toxică deoarece „dă ordine absurde dictate nu de considerente militare, ci de considerente politice, și nu este clar pe ce se bazează acestea”.
Președintele rus a declarat: „Șeful de astăzi al regimului de la Kiev devine o figură toxică pentru Forțele Armate ale Ucrainei, deoarece dă ordine absurde dictate nu de considerente militare, ci de considerente politice, și nu este clar pe ce se bazează acestea.
Acest lucru duce la pierderi nejustificat de mari, dacă nu să spunem pierderi foarte mari sau catastrofale pentru armata ucraineană. (El) devine toxic pentru societate în ansamblu, iar acest lucru este indicat și de votul de astăzi, după părerea mea, din Rada (ucraineană) privind extinderea autorității sale.”
UPDATE ORA 17:00 – Un fost oficial ONU pune la îndoială cifrele lui Starmer privind cheltuielile pentru apărare
Lordul Malloch Brown, diplomat britanic și fost secretar general adjunct al ONU, a pus sub semnul întrebării dacă cifrele se potrivesc cu planurile de reducere a ajutoarelor pentru a fi canalizate către cheltuielile de apărare. „Investiția corectă, alegerea greșită pentru locul reducerilor. Cred că, probabil, ar fi adecvat ca ajutorul extern să fi jucat rolul său într-un pachet mai amplu de reduceri”, a declarat el pentru BBC Radio 4’s World At One.
El a adăugat că o mulțime de proiecte de ajutor au fost încurcate în angajamente multianuale și că reducerile instantanee sunt o „tragedie umană” și a remarcat că această măsură vine pe lângă reducerea programului USAid al SUA.
UPDATE ORA 16:00 – Patru răniți în urma unui atac major cu drone rusești în cursul nopții
Un atac major al unei drone rusești a rănit patru persoane și a avariat clădiri rezidențiale în Ucraina în cursul nopții, au declarat oficialii locali. O persoană a fost rănită în regiunea Kiev, două în regiunea Sumy din nord-est, iar o altă femeie a fost spitalizată după un atac în regiunea centrală Zhytmoyr. Armata ucraineană a declarat că a doborât peste noapte șase din șapte rachete și 133 din 213 drone. Alte 79 de drone nu și-au atins țintele.
UPDATE ORA 15:00 – Polonia pregătește cel de-al 46-lea pachet de ajutor pentru Ucraina
Polonia pregătește cel de-al 46-lea pachet de ajutor pentru Ucraina, care se va ridica la peste 200 de milioane de euro, a declarat marți viceprim-ministrul și șeful Ministerului Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysh, informează RAR.
„În prezent pregătim cel de-al 46-lea ajutor pentru Ucraina, care va costa peste 200 de milioane de euro. Aceasta este uneori mai mult decât au donat unele țări europene în timpul întregului război. Aceasta este cea de-a 46-a contribuție și vom continua să ajutăm, aș dori să subliniez acest lucru. Vom antrena soldați ucraineni și ne-am îndeplinit această misiune. Din cei 80-90 de mii de soldați instruiți de țările Uniunii Europene, Polonia a instruit aproximativ o treime – 28 de mii. Suntem pregătiți să continuăm instruirea pe teritoriul nostru. Suntem un lider în acest domeniu”, a declarat Kosiniak-Kamysh în deschiderea unei conferințe la Senat cu ocazia celei de-a treia aniversări a agresiunii la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.
UPDATE ORA 14:00 – Rusia nu va fi readmisă în G7, afirmă ministrul german de finanțe, respingându-l pe Trump
Rusia nu va fi readmisă în Grupul celor Șapte (G7), a declarat ministrul german de finanțe, Joerg Kukies, pentru Reuters pe 25 februarie, în ciuda faptului că președintele american Donald Trump a declarat că i-ar „plăcea” să vadă acest lucru întâmplându-se.
„Condamnarea de către G7 a războiului de agresiune al Rusiei este foarte clară, mai ales la a treia aniversare a atacului brutal al Rusiei”, a declarat Kukies.
UPDATE ORA 13:00 – Ucraina adoptă, la a doua încercare, o rezoluție privind alegerile atunci când va exista o „pace durabilă”
Parlamentul Ucrainei, Verkhovna Rada, a adoptat la 25 februarie o rezoluție privind organizarea de alegeri după „asigurarea unei păci globale, juste și durabile” în țară, a declarat deputatul Yaroslav Zhelezniak.
Decizia a fost susținută de 268 de membri ai parlamentului, în timp ce 12 s-au abținut, potrivit lui Zhelezniak. Cu o zi înainte, parlamentul nu a avut voturile necesare pentru a aproba rezoluția la prima sa încercare.
Rezoluția pentru „susținerea democrației în Ucraina în fața agresiunii ruse” stipulează că alegerile nu pot fi organizate sub legea marțială, subliniind „necesitatea continuității conducerii” în astfel de circumstanțe.
UPDATE ORA 12:00 – Atacurile rusești din Ucraina au provocat 2 morți și 36 de răniți în ultima zi
Atacurile rusești împotriva Ucrainei au ucis doi civili și au rănit alți 36 în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 25 februarie.
UPDATE ORA 11:00 – Rafinăria de petrol Ryazan din Rusia își oprește activitatea în urma atacului cu dronă, relatează Reuters
Rafinăria de petrol Ryazan din Rusia și-a suspendat operațiunile după ce un atac cu drone ucrainene a incendiat principala sa unitate de distilare a țițeiului, CDU-6, a raportat Reuters la 24 februarie.
Rafinăria, deținută de Rosneft, a oprit complet procesarea petrolului, au declarat mai multe surse din industrie pentru Reuters.
Cu toate acestea, ar putea relua parțial operațiunile în câteva zile prin utilizarea unităților CDU-4 și CDU-3, în timp ce CDU-6 este reparată.
Atacul a provocat cel puțin cinci explozii, autoritățile locale atribuind incendiul căderii unor resturi de dronă.
Această rafinărie își reluase activitatea abia la 11 februarie, după o oprire de 18 zile în urma unui atac anterior.
UPDATE ORA 10:00 – SUA și Ucraina sunt aproape de semnarea unui acord privind mineralele
Potrivit proiectului obținut de Axios, SUA își vor exprima dorința de a menține Ucraina „liberă, suverană și sigură”. Cu toate acestea, documentul nu prevede niciun angajament militar din partea Washingtonului.
Proiectul de acord include crearea unui „Fond de investiții pentru reconstrucție” gestionat în comun de Washington și Kiev. Se pare că fondul va fi creat pentru „a investi în proiecte în Ucraina și a atrage investiții pentru a spori dezvoltarea”, inclusiv în domenii precum mineritul și porturile.
Statele Unite vor putea, de asemenea, să ramburseze o parte din costurile asociate cu „apărarea, reconstrucția și revenirea Ucrainei” la nivelul PIB-ului de dinainte de război, conform textului acordului.
Acordul include, de asemenea, dispoziții pentru teritoriile aflate în prezent sub ocupație rusă. O mare parte din resursele minerale rare ale Ucrainei se află sub control rusesc de la începutul războiului.
Un oficial ucrainean anonim a declarat pentru Axios că acordul ar putea fi semnat încă din 3 martie. Sursa a adăugat că documentul obținut de Axios este cea mai recentă versiune, dar poate fi supus unor modificări.
UPDATE ORA 9:00 – Rusia a pierdut 869.530 de soldați în Ucraina de la 24 februarie 2022
Rusia a pierdut 869.530 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei la 25 februarie.
Acest număr include 1.300 de pierderi suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10.182 de tancuri, 21.168 de vehicule blindate de luptă, 38.582 de vehicule și rezervoare de combustibil, 23.652 de sisteme de artilerie, 1.299 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1.083 de sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 331 de elicoptere, 26.767 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
UPDATE ORA 8:00 – Revendicarea teritoriilor ocupate este posibilă, dar „nu este ușoară” pentru Ucraina, susține Trump
El a declarat acest lucru răspunzând jurnaliștilor în timpul unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron, care a avut loc la Casa Albă.
„Întrebați dacă ei, ucrainenii, ar putea sau nu să ia înapoi pământul pe care l-au pierdut. Iar eu spun că da, poate o parte din ele, da. Dar acesta nu este un lucru ușor de făcut”, a spus Trump.
De asemenea, el a menționat că această întrebare face parte din negocierile actuale care au început recent.
„Vom vedea”, a spus Trump. „Au fost luate o mulțime de terenuri, așa că va trebui să vedem cum se rezolvă. Face parte din negocieri”.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Statele Unite s-au alăturat Rusiei, Coreei de Nord și Belarusului votând împotriva unei rezoluții ONU care condamnă invazia ilegală a lui Vladimir Putin în Ucraina. Rezoluția elaborată la Kiev, care cerea forțelor lui Putin să se retragă imediat de pe teritoriul ucrainean, a trecut cu 93 de voturi pentru în Adunarea Generală a ONU. China s-a abținut, alături de alte 64 de țări.
Statele Unite au propus propria moțiune prin care solicită încetarea războiului de trei ani, care nu condamnă Rusia ca agresor în conflict, și au îndemnat alte țări să o susțină. A fost o rezoluție de trei paragrafe care nu a identificat Moscova pentru nicio responsabilitate în conflict. Textul făcea apel la o „încetare rapidă a conflictului și la o pace durabilă între Ucraina și Rusia”. Aceasta a fost adoptată și după ce amendamentele europene au schimbat formularea pentru a condamna Rusia. SUA s-au abținut de la vot, alături de China și Ungaria. Rusia a votat împotrivă.
Aceasta vine în contextul în care prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer s-a abținut de la a-l critica pe Donald Trump, care a îndemnat SUA să ofere un „backstop” pentru a proteja Ucraina în cadrul oricărui acord de pace.
Citește și