• Șeful NATO, Mark Rutte, avertizează că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în termen de cinci ani.
  • NATO solicită o creștere semnificativă, de până la 400%, a apărării aeriene și antirachetă.
  • Rusia produce în trei luni o cantitate de muniție egală cu cea produsă de întreaga NATO într-un an.

UPDATE ORA 22:00 – Atac cu drone în Ucraina: 7 persoane au fost rănite

Senatorul Marco Rubio îl critică pe Volodimir Zelenski după o întâlnire tensionată la Casa Albă. Într-un interviu pentru CNN, Rubio a sugerat că Zelenski ar trebui să-și ceară scuze pentru comportamentul din timpul discuțiilor cu Donald Trump și a exprimat îndoieli cu privire la angajamentul său față de pace.

UPDATE ORA 21:00 – SUA suspendă finanțarea pentru reconstrucția rețelei energetice a Ucrainei

Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) a fost instruită de Departamentul de Stat să întrerupă iniţiativele destinate refacerii reţelei energetice a Ucrainei, a raportat NBC News, citând doi oficiali USAID implicaţi în această decizie.

UPDATE ORA 20:00 – Ce reacție a avut Zelenski după disputa cu America

După un schimb de replici tensionat cu preşedintele american Donald Trump şi vicepreşedintele JD Vance la Washington, pe 28 februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reiterat aprecierea pentru sprijinul oferit de SUA, scrie The Kyiv Independent.

Recomandări

TRUMP BOMBARDEAZĂ FORDOW
RĂZBOI TOTAL
CROAȚIA ARDE!
AMENINȚARE NUCLEARĂ
CE CITEȘTI ÎN 2025?
CÂT DAI SCROLL?

„Mulţumesc, America, mulţumesc pentru sprijin, mulţumesc pentru această vizită. Mulţumesc, POTUS, Congresului şi poporului american. Ucraina are nevoie de o pace dreaptă şi de durată, iar exact pentru asta lucrăm”, a declarat Zelenski.

Întâlnirea a avut loc pe fondul tensiunilor legate de asistenţa americană pentru Ucraina, Trump şi Vance punând sub semnul întrebării dacă Zelenski şi-a exprimat suficientă recunoştinţă pentru ajutorul primit anterior. 

UPDATE ORA 19:00 – Zelenski spune că e foarte important ca Ucraina să fie auzită, după disputa din Biroul Oval

„Este foarte important pentru noi ca Ucraina să fie auzită şi ca nimeni să nu o uite, nici în timpul războiului, nici după”, a declarat Zelenski într-o postare pe reţelele sociale, alături de imagini de la o întâlnire cu comunitatea ucraineană din Washington.

„Este important ca oamenii din Ucraina să ştie că nu sunt singuri, că interesele lor sunt reprezentate în fiecare ţară, în fiecare colţ al lumii”, a adăugat el.

UPDATE ORA 18:00 – Liderii europeni îşi reafirmă sprijinul pentru Ucraina după întâlnirea Zelenski-Trump

Pe 28 februarie, mai mulţi lideri europeni şi-au reconfirmat angajamentul faţă de Ucraina şi preşedintele Volodimir Zelenski, în urma întâlnirii tensionate a acestuia cu preşedintele american Donald Trump la Casa Albă.

UPDATE ORA 17:00 – Italia solicită un summit urgent între SUA şi Europa după întâlnirea Zelenski-Trump

Pe 28 februarie, premierul italian Giorgia Meloni a cerut organizarea „imediată” a unui summit între Statele Unite, Uniunea Europeană şi aliaţii occidentali pentru a discuta despre Ucraina, în contextul negocierilor de pace în desfăşurare.

UPDATE ORA 16:00 – Zelenski călătorește la Londra

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că va merge la Londra pentru un summit cu liderii europeni pe 2 martie. Întâlnirea va fi axată pe planurile comune de apărare şi securitate.

UPDATE ORA 15:00 – Viktor Orban vrea ca UE să intre în negocieri directe cu Rusia

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a îndemnat Uniunea Europeană să intre în negocieri directe cu Rusia, arătând diviziunile dintre Budapesta şi restul blocului comunitar înainte de summitul de urgenţă privind apărarea.

„Sunt convins că Uniunea Europeană – urmând exemplul Statelor Unite – ar trebui să intre în discuţii directe cu Rusia privind o încetare a focului şi o pace durabilă în Ucraina”, a scris Orban în scrisoare, potrivit Bloomberg.

UPDATE ORA 14:00

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, va vizita Roma săptămâna aceasta pentru a participa la o reuniune în formatul Weimar Plus.

UPDATE ORA 13:00

Forțele ruse au folosit drone de tip Shahed echipate cu focoase cu șrapnel concepute pentru a provoca daune maxime persoanelor și proprietăților pentru a ataca Kievul în noaptea de 9-10 iunie.

UPDATE ORA 12:00

Rusia a acceptat să ajute Coreea de Nord să înceapă producția internă de drone de tip „kamikaze” Shahed, a declarat șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kyrylo Budanov, într-un interviu acordat revistei War Zone, publicat pe 9 iunie.

Dronele Shahed ar putea permite Coreei de Nord să lovească ținte din Coreea de Sud, copleșind potențial apărarea aeriană, și ar putea, de asemenea, să ajute Rusia în războiul său împotriva Ucrainei, a scris War Zone.

UPDATE ORA 11:00

Potrivit economiștilor de la Academia Prezidențială Rusă de Economie Națională și Administrație Publică (RANEPA) și Institutul Gaidar, Fondul Național de Avuție al Rusiei (NWF) ar putea fi complet golit până în 2026 dacă petrolul rămâne ieftin și rubla rămâne puternică.

UPDATE ORA 10:00

Angajamentul politic față de viitoarea aderare a Ucrainei la NATO rămâne neschimbat, chiar dacă nu este menționat explicit în comunicatul final al viitorului summit de la Haga, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 9 iunie.

„Calea ireversibilă de aderare a Ucrainei la NATO există și presupun că va exista și după summit”, a declarat Rutte la Chatham House din Londra.

„Fie că se regăsește sau nu în comunicat, cred că nu este relevant, deoarece tot limbajul asupra căruia am convenit anterior este acolo – până când vom decide că nu mai este acolo”.

UPDATE ORA 9:00

Rusia a pierdut 998.080 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat la 10 iunie Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Numărul include 960 de victime pe care forțele ruse le-au suferit doar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10.919 tancuri, 22.768 vehicule blindate de luptă, 51.455 vehicule și rezervoare de combustibil, 28.982 sisteme de artilerie, 1.412 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1.183 sisteme de apărare aeriană, 416 avioane, 337 elicoptere, 40.057 drone, 28 de nave și bărci și un submarin.

UPDATE ORA 8:00

Atacuri cu dronă au vizat Republica Tatarstan și regiunea Leningrad din Rusia în dimineața zilei de 10 iunie, a raportat postul independent Astra.

În Tatarstan, s-a raportat că dronele au survolat orașul Yelabuga și orașul Nizhnekamsk.

Nizhnekamsk este situat la aproximativ 1 124 de kilometri (aproximativ 700 de mile) de granița Rusiei cu Ucraina.

Imaginile partajate de Astra par să arate apărarea aeriană încercând să doboare o dronă care survola un câmp din Tatarstan, Rusia.

Între timp, în regiunea Leningrad, apărarea aeriană a distrus o dronă care zbura deasupra districtului Tosnensky și o alta deasupra districtului Lomonosov, a declarat guvernatorul local Alexander Drozdenko.

Acesta a adăugat că nu au fost raportate victime sau pagube.

UPDATE ORA 7:00

Regiunea Kiev a fost supusă unui atac aerian la scară largă din partea Rusiei în noaptea de 9 spre 10 iunie. Rușii au folosit drone de atac și rachete. Distrugerile au fost confirmate în patru districte ale oblastului.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Rusia produce mai multă muniție în trei luni decât produce întreaga NATO într-un an întreg, a avertizat șeful NATO, Mark Rutte. „Rusia își reconstituie forțele cu tehnologie chineză și produce mai multe arme mai repede decât ne-am gândit”, a declarat secretarul general al NATO.

„În ceea ce privește muniția, Rusia produce – în trei luni – ceea ce produce întreaga NATO într-un an. Și se așteaptă ca baza sa industrială de apărare să lanseze 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate și 200 de rachete Iskander numai în acest an. Rusia ar putea fi gata să folosească forța militară împotriva Alianței în termen de cinci ani. Cinci ani”.

Mark Rutte a cerut un „salt cuantic” în cheltuielile pentru apărare, șeful NATO insistând că toți membrii trebuie să cheltuiască 5% din PIB-ul lor pentru a-și consolida capacitățile.

Într-un discurs susținut la Chatham House din Londra, după întâlnirea cu Sir Keir Starmer, Rutte a declarat: „La summitul de la Haga, mă aștept ca liderii aliați să fie de acord să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare. Va fi un angajament la nivelul întregii NATO și un moment definitoriu pentru alianță.

Există două părți ale acestui nou plan de cheltuieli pentru apărare: 3,5% vor fi investiți în nevoile noastre militare de bază, restul va fi direcționat către investiții legate de apărare și securitate, inclusiv infrastructură și construirea capacității industriale. 5% nu este o cifră scoasă din aer. Este bazată pe fapte concrete. Adevărul este că avem nevoie de un salt cuantic în apărarea noastră. Adevărul este că trebuie să avem mai multe forțe și capacități pentru a implementa integral planurile noastre de apărare”.

Deși a spus că „detaliile exacte sunt clasificate”, Rutte a spus că este nevoie de o creștere cu 400% a apărării aeriene și antirachetă.