- Emmanuel Macron a anunțat că autoritățile vor interzice manifestațiile organizate de persoane sau grupuri fără autoritate legitimă.
- Autoritățile franceze au impus restricții pentru protestele din mai multe orașe, după violențele și jafurile din weekend.
- Poliția franceză a arestat aproximativ 2.500 de persoane, iar peste 900 au fost puse sub urmărire penală.
Emmanuel Macron a anunțat că autoritățile franceze vor interzice, în zilele următoare, manifestațiile pe care le consideră „nelegitime”. Decizia a venit după violențele și jafurile care au avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, în timpul protestelor față de creșterea costului vieții.
Președintele Franței a precizat că organizațiile recunoscute, precum sindicatele, vor putea organiza în continuare demonstrații, dar autoritățile vor putea modifica traseele acestora.
„Regulile sunt simple și cred că țin de bunul-simț. Recomandarea generală este să nu existe manifestații în zilele următoare”, a declarat Emmanuel Macron, potrivit The Guardian.
Macron a cerut revenirea la calm și a anunțat noi măsuri
Președintele francez a făcut anunțul joi, 22 octombrie, după o reuniune cu reprezentanții serviciilor de informații și cu miniștri din Guvern.
Macron a susținut că o parte dintre persoanele implicate în violențele din weekend au participat la manifestații cu scopul de a jefui magazine.
El a atribuit cele mai grave incidente unor „acțiuni politice și sedițioase ale grupărilor de extremă stânga, care urmăreau să răstoarne republica”.
„Prioritatea este revenirea la calm”, a spus președintele francez.
Macron a anunțat și o reuniune a consiliului de apărare pentru vineri, 23 octombrie. La întâlnire urmau să participe miniștri importanți, iar autoritățile aveau să stabilească măsuri concrete pentru protestele anunțate sâmbătă și în zilele următoare.
Franța a interzis sau a restricționat protestele în mai multe orașe
Autoritățile din Lyon, al treilea oraș ca mărime din Franța, au interzis toate manifestațiile programate sâmbătă în centrul orașului.
Măsura a venit după ce între 200 și 300 de magazine au fost devastate și jefuite în timpul violențelor din weekendul precedent. Biroul de turism a fost, de asemenea, incendiat.
Autoritățile din Marseille, Nice și Toulon au anunțat restricții similare pentru sâmbătă.
La Paris, o manifestație programată să înceapă în Place de la Bastille a primit autorizație, dar participanților li s-a interzis să intre în centrul capitalei.
În schimb, autoritățile au interzis un alt marș, organizat de studenți și de membri ai mișcării „vestelor galbene”, cunoscută pentru protestele față de prețurile carburanților din 2018 și 2019.
Sindicatul studențesc UNEF a chemat, de asemenea, la manifestații sâmbătă.
În mai multe orașe, comercianții au început să își protejeze vitrinele cu panouri și să angajeze firme private de securitate, potrivit presei franceze.
Peste 2.500 de persoane au fost arestate după violențele din Franța
Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a anunțat că autoritățile au arestat aproximativ 2.500 de persoane în urma violențelor din weekend.
Dintre acestea, 174 au ajuns în arest preventiv, iar peste 900 au fost puse sub urmărire penală.
Poliția a arestat și două persoane în legătură cu incendierea primăriei din Limoges.
Autoritățile au impus restricții de circulație pe timpul nopții în anumite zone din mai multe orașe, inclusiv Paris. Au fost interzise și adunările în apropierea Palatului Élysée, a Parlamentului și a principalelor gări din capitală.
În același timp, instanțele au verificat legalitatea interdicțiilor. La Paris, un tribunal a anulat decizia inițială a poliției de a interzice un protest studențesc programat joi.
De ce au început protestele în Franța?
Valul de manifestații a început luna trecută, la un liceu din Créteil, la sud-est de Paris.
Elevii au protestat față de lipsa personalului și starea precară a clădirilor școlare. Mișcarea s-a extins apoi la nivel național, prin greve, blocaje și demonstrații ale liceenilor.
Treptat, protestele s-au transformat în manifestații mai ample împotriva creșterii costului vieții.
Tensiunile au apărut cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, care urmează să desemneze succesorul lui Emmanuel Macron.
Premierul Sébastien Lecornu a programat joi discuții cu reprezentanții principalelor partide politice, pentru a le afla pozițiile și a obține cooperarea acestora. Pe agenda sa au figurat și întâlniri cu primarii unor orașe importante.