MAI anunţă semnarea unor contracte prin SAFE, în ultima zi limită, dar nu zice nimic despre arma de asalt şi contractele cu drone promise producătorilor români

• MAI a anunţat că a semnat contracte în valoare de 973 de milioane de euro
• Unele dintre cele mai importante programe nu au ajuns în faza de semnare a contractelor, deşi termenul limită a fost atins
• De câteva zile, producătorii români de drone au semnalat că nu se mai mişcă nimic pe contractele cu MAI

Ministerul Afacerilor de Interne a transmis că a semnat o serie de contracte prin programul de reînarmare SAFE, însă nu toate din lista prezentată anterior Parlamentului.

Ministerul Afacerilor de Interne a trimis, în Parlament, o listă de programe de înzestrare prin SAFE, pentru care contractele trebuiau semnate până la 31 mai, la fel ca programele de la MApN. Cu toate acestea, acum aflăm că unele dintre cele mai importante programe nu au ajuns în faza de semnare a contractelor, deşi termenul limită a fost atins.

În lista iniţială, erau incluse: armamentul individual tip NATO şi muniţie (mutat de la MApN), echipament balistic, sisteme optice şi optoelectronice, drone (UAS, UGS, drone acvatice şi subacvatice), sisteme anti-dronă, mobilitate militară, managementul victimelor multiple şi protecţia CRBN, managementul continuităţii energetice, managementul evacuării în masă şi sisteme critice de comunicaţii, comandă şi control pentru apărarea civilă.

MAI a anunţat, însă, că a semnat contracte în valoare de 973 de milioane de euro, incluzând mobilitatea militară, autospeciale operaţionale de intervenţie, management victime multiple şi protecţie CRBN, managementul mişcării necontrolate a populaţiei, comunicaţii critice, comandă şi control şi sisteme de apărare civilă.

Lipsesc, de aici, aşadar, contractele pe sisteme de drone şi antidrone, promise unor producători români de drone (OVES Enterprise, Qognifly, Orbotix, BraveX, AFT Technologies) şi marele contract privind arma de asalt, deja controversat în această fază.

De câteva zile, producătorii români de drone au semnalat că nu se mai mişcă nimic pe contractele cu MAI, deşi, de exemplu, la MApN s-a realizat în timp record semnarea cu compania germană Quantum pentru drone. Unii producători dau semne de pesimism şi cred că ar putea chiar să piardă contractele care ar duce la securizarea spaţiului aerian românesc. De altfel, după incidentul de la Galaţi, unii producători incluşi în această listă au transmis că situaţia putea evitată folosind tehnologie românească de detectare şi doborâre a dronelor. Acum, şi MAI se pare că evită soluţiile.

Nu este clar ce s-ar putea întâmpla. Unele surse ale MAS susţin că s-ar fi cerut o derogare de la termenul milită, de 31 mai, şi că s-ar putea ca aceste contracte să fie semnate până la final de iunie sau august. Alte surse cred că este vorba de o modalitate a autorităţilor româneşti de a face contractele cu producătorii români pierdute şi de a se merge iar la companii mari din industrie, precum nemţii de la Quantum, cu care există deja un contract la MApN.

Rămânem cu Kalaşnikov?

Militarii români parcă sunt blestemaţi, întrucât li se promite de ani de zile că li se va schimba arma, însă nici prin SAFE lucrurile nu par să aducă veşti bune.

Deja acest program a început cu stângul, când a fost mutat de la MApN la MAI, după ce deja oficiali din MApN vizitaseră unii producători europeni de arme. Apoi, deşi mai multe companii s-au arătat interesat de program şi au făcut eforturi spre a-şi arăta atuu-rile în faţa României, precum produsele şi capacitatea de localizare a producţiei, s-a aflat că se purtau discuţii avansate doar cu o companie din cele 5 interesate, mai precis, compania despre care se şi credea că va lua contractul: Sig Sauer. Acest lucru a atras multe critici din partea producătorilor europeni de arme, inclusiv de la Beretta şi FN Herstal, care au acuzat că procesul de selecţie nu a fost unul corect sau transparent.

Acum, însă termenul limită SAFE a trecut, iar contractul cu americanii de la Sig Sauer nu a fost semnat.

Programul de înzestrare „sistem armament individual tip NATO” are în plan achiziţia a mai multor tipuri de armă, potrivit documentelor publice: armă de asalt cal. 5,56 mm, aruncător de grenade cal. 40 mm, mitralieră uşoară de sprijin cal. 5,56 mm, mitralieră cal. 7,62 mmx51, sistem SNIPER cal. 7,62 mmx51 şi pistol cal. 9 mm. Important este, însă, că se doreşte localizare într-un procentaj foarte mare pentru aceste arme, mai precis:

• pentru arma de asalt cal. 5,56 mm se doreşte ca, începând cu produsul 10.809, aceasta să se producă integral în România, în colaborare cu industria naţională de apărare;
• pentru aruncătorul de grenade cal. 40 mm se doreşte localizarea producţiei începând cu produsul nr. 2.129;
• mitraliera uşoară de cal. 5,56 mm – începând cu produsul nr. 413 fabricare parţială în România, adică să se producă ţeava, port-închizătorul şi închizătorul;
• mitraliera cal. 7,62 mmx51 să se producă în ţară, parţial, începând cu produsul nr. 270, prin producerea ţevii, a port-închizătorului şi a închizătorului;
• sistemul SNIPER cal. 7,62 mmx51 producere parţială în România, începând cu nr. 63, cu producerea a cât mai multor componente pe teritoriul naţional;
• pistol cal. 9 mm, fabricare integrală în România începând cu nr. 8988.

Mentenanţa, se doreşte, de asemenea, să se realizeze în România pentru aceste produse.

Ce vrea România?

În lista SAFE, sunt specificate aprox. 240.000 de arme, însă în cererea de informaţii făcută către companiile producătoare, au fost include mai multe arme, atât pentru MApN, cât şi pentru MAI şi, probabil, pentru servicii, având în vedere că şi acestea vor beneficia de SAFE:

• pistol 9×19 mm – 205.422 buc.;
• pistol automat cal. 9×19 mm – 18.048 buc.;
• armă de asalt 7,62x51mm – 40.384 buc.;
• armă de asalt .300 BLK – 1.884 buc.;
• armă de asalt cu ţeavă scurtă 5,56 mm – 20.160 buc.;
• armă de asalt cu ţeavă lungă 5,56 mm – 86.998 buc.;
• aruncător de grenade cal. 40 mm – 11.160 buc.;
• armă tip sniper semi-automată 7,62×51 mm – 1.415 buc.;
• armă tip sniper închizător manual 7,62×51 convertibilă 6,8×51 mm – 2.115 buc.;
• armă tip sniper închizător manual .338M – 28 buc.;
• mitralieră uşoară 5,56 mm – 4.838 buc.;
• mitralieră cal 7,62×51 convertibilă 6,8×51 mm – 3.157 buc.;
• mitralieră navală .50 cal. – 3 buc.; Se pare că acum s-au făcut presiuni din partea MApN în cadrul acestui program ca numărul de arme care ar urma să fie contractate să fie crescut, astfel încât colaborarea să fie una pe termen lung. Acest lucru ar fi de înţeles având în vedere că se cere localizarea totală a producţiei acestor arme, iar investiţiile în revitalizarea industriei naţionale de apărare ar fi enorme pentru o companie externă. De aici, însă, ar fi început neînţelegerile, iar din partea MApN s-ar fi cerut o blocare a achiziţiei. Nu este clar ce s-ar putea întâmpla pe viitor, dacă acest program ar putea beneficia de o derogare de la termenul limită, şi să se meargă în continuare cu SIG Sauer, sau dacă revin în joc producătorii europeni de arme. Dacă nu se realizează achiziţia prin SAFE, o altă posibilitate ar fi achiziţia din bugetul dedicat apărării din PIB sau o achiziţie în comun cu alte ţări, cum s-a întâmplat deja cu Mistral, înainte de SAFE.

Monitorul Apărării și Securității a contactat compania belgiană FN Herstal pentru a cere o opinie cu privire la această situaţie. Reprezentanţii acesteia spun că: „FN Herstal rămâne, desigur, interesată şi angajată să participe la program. Suntem încrezători că suntem în măsură să îndeplinim toate cerinţele tehnice şi operaţionale, precum şi, prin intermediul filialei noastre din România, cerinţele privind producţia în România, cooperarea industrială cu companii locale, crearea de locuri de muncă şi sprijinirea programelor de învăţământ dual. În plus, suntem, de asemenea, încrezători că există o cale care poate oferi certitudine juridică pentru România, precum şi flexibilitatea necesară pentru a îndeplini cerinţele româneşti, ceea ce este absolut unic printre concurenţii noştri”.