- Mii de femei au raportat în ultimele săptămâni acte de hărțuire în Danemarca, o țară care este văzută ca model în ceea ce privește egalitatea.
- Potrivit unui studiu de anul trecut al firmei de cercetare de piață YouGov, doar unul din șase danezi se consideră feminist.
În ultimele săptămâni, mi de femei din Danemarca, țara care este văzută ca model în ceea ce privește egalitatea, vorbesc din nou despre agresiuni sexuale și hărțuire, chiar și în parlament, relatează cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Advertisment
În urmă cu aproape două săptămâni Morten Östergaard, președintele Partidului Social-Liberal, care s-a angajat în lupta împotriva sexismului, a demisionat după ce a devenit public faptul că a încercat să ascundă hărțuirea unei colege de partid.
Deputata Lotte Rod a declarat în septembrie că acum zece ani un coleg i-a pus mâna pe coapsă. Mai târziu a dat numele acestuia într-o postare pe Facebook: „Morten și-a cerut scuze și l-am iertat. Problema nu mai este ce s-a întâmplat ,ci modul în care a fost abordat subiectul”.
Recomandări
Când în 2017 femeile din întreaga lume au vorbit despre discriminare și agresiune sexuală ca parte a mișcării #MeToo, acest lucru a stârnit o dezbatere publică și în Danemarca. Dar #MeToo a fost adesea privită ca „o problemă minoritară, ceva care nu este cu adevărat danez”, spune Camilla Mhring Reestorff, expert în studii culturale și media la Universitatea Aarhus.
Potrivit unui studiu internațional al firmei de cercetare de piață YouGov de anul trecut, doar unul din șase danezi se consideră feminist, comparativ cu aproape fiecare al doilea respondent din țara vecină, Suedia.
Dar când mii de femei, inclusiv vedete, medici, profesori universitari și muzicieni, au vorbit în ultimele luni despre sexism sau hărțuire, subiectul a pătruns în conștiința publică. Descrierile venite din partea multor persoane „declanșează un efect de domino, făcându-i pe oameni conștienți de necesitatea unei schimbări colective”, spune antropologul Christian Groes de la Universitatea din Roskilde. În 2017/2018 a avut loc o dezbatere, iar acum avem o mișcare pentru dreptate socială.
Această mișcare a fost provocată de prezentatoarea TV Sofie Linde, care la sfârșitul lunii august a uimit întreaga țară atunci când a povestit în direct, la o emisiune, că în urmă cu doisprezece ani a primit o propunere de promovare de la un manager de televiziune în schimbul unei felații.
1.600 de femei au semnat după aceea o scrisoare deschisă în care mărturisesc că în cariera lor s-au confruntat cu atitudini sexiste.
Premierul Mette Frederiksen a cerut prin intermediul Instagramului o schimbare culturală. „Nu am reușit să creăm locuri de muncă în condiții de egalitate”, a scris ea la sfârșitul lunii septembrie. „Vom schimba asta, și chiar imediat”.
Frederiksen și-a reafirmat totodată încrederea în ministrul său de externe Jeppe Kofod. Kofod a demisionat în 2008 din funcția de purtător de cuvânt al partidului pe probleme de afaceri externe, după ce a recunoscut că a întreținut relații sexuale cu o tânără de 15 ani la un eveniment al partidului. În Danemarca vârsta minimă pentru consimţământul sexual pentru fete este de 15 ani. Kofod, pe atunci în vârstă de 34 de ani, și-a cerut scuze pentru „lipsa de judecată” și „relația nepotrivită din punct de vedere moral” cu adolescenta.
Cariera politică a lui Kofod nu a suferit însă daune de durată, după alegerile din 2019, fiind numit ministru de externe.
Partenerii noștri