Ministerul Apărării Naționale e acuzat de favoritism în programul de înarmare SAFE al NATO. Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Două companii ne-au spus că sunt surprinse de aceste negocieri cu ușile închise”

• MApN are 21 de programe de înzestrare prin SAFE.
• Unul dintre programe vizează armamentul individual tip NATO.
• Militarii românii încă folosesc arme vechi de zeci de ani de zile.
• MApN vrea să se doteze cu mai multe tipuri de arme: pistoale, mitraliere și aruncătoare de grenade.
• Cinci companii străine sunt interesate de programul de arme individuale.
• Beretta acuză MApN că nu ar fi trimis tuturor companiilor cerințele tehnice ale armelor.
• Compania Beretta acuză că Ministerul Apărării ar avea o companie „favorită” în program.
• Alte companii susțin că nu au primit feedback de la Guvernul României de 4 luni.
• Nu este prima dată când MApN este acuzat de favoritism în programe mari.
• MApN a reacționat pentru MAS: Mai sunt pași de parcurs.
• MApN are până în luna mai termen să semneze 21 de contracte.
• Proiectele SAFE sunt coordonate de MApN, Ministerul Economiei și Cancelaria Prim-ministrului.

Ministerul Apărării Naţionale are multe programe pe masă, în această perioadă. 21 de programe de înzestrare pentru Armata Română aşteaptă să fie analizate şi negociate şi, ulterior, să se transforme în contracte care să doteze militarii români cu echipamente noi, puternice, care să-i sprijine în faţa unor ameninţări din ce în ce mai complexe şi dificile.

Dar, unde sunt bani mulţi la mijloc, apar şi suspiciunile şi acuzaţiile sau schemele de persuasiune. În programul de înzestrare cu arme individuale, una dintre companiile interesate de licitație acuză MApN că ar avea o favorită, singura căreia i-ar fi trimis cerințele tehnice pentru arme și o ofertă de preț.

Ce cumpărăm și de ce avem nevoie de aceste arme?

Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Ministerul Apărării Naționale cumpără mai multe tipuri de arme în cadrul programului de înzestrare cu armament individual tip NATO, un program care se află în acest moment în lista SAFE.

Vorbim, în primul rând, despre pistoale de calibru 9×19 mm, despre o armă de asalt de calibru 5×56 mm, două tipuri de mitraliere, una de calibru 5×56 mm și o alta de 7,62×51 mm, un aruncător de grenade de calibru 40 mm și, de asemenea, un sistem sniper de calibru 7,62 mm. Acestea sunt toate tipurile de arme.

Vorbim despre un total de 240.000 de bucăți. Cel puțin, acestea sunt făcute publice în lista SAFE pe care Ministerul Apărării Naționale a anunțat-o în luna noiembrie a anului trecut. Valoarea acestui program de înzestrare ajunge undeva la jumătate de miliard.

Însă, trebuie să știi că nu doar Ministerul Apărării Naționale își cumpără arme în acest moment, ci și alte instituții. Vorbim despre Ministerul Afacerilor Interne, SRI, SPP, STS și ANP. Deci, dacă ne gândim la toate aceste arme care se cumpără în acest moment, totalul ar fi undeva la aproape 495.000 de bucăți de astfel de arme și, bineînțeles, valoarea programului ar fi cu mult mai mare.

Asta pentru că știm deja, România a primit din SAFE un împrumut de aproape 17 miliarde de euro. Cu toate acestea, doar 9 miliarde de euro merg, de fapt, la Ministerul Apărării Naționale”.

De ce au nevoie militarii de aceste arme?

Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Pentru că au în acest moment arme foarte vechi. Au încă armele Kalashnikov, care sunt vechi de câteva decenii și, bineînțeles, au fost acestea bune la momentul lor, însă sunt acum vechi.

De asemenea, ne spun chiar și noi, militarii, ne trimit mesaje la Monitorul Apărării Naționale și ne spun că nu doar că nu se mai simt în siguranță folosind aceste arme, ci sunt și extrem de incomode.

Am văzut și noi deja că și la exercițiile cu militarii rezerviști, ale exercițiilor de tip MOBEX și rezerviști, cei care fac practic această pregătire o dată sau de două ori pe an, tot pun mâna pe aceste arme vechi, pe care poate s-au antrenat chiar și tații lor”.

Care sunt acuzațiile aduse de companii?

Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „În acest moment, în acest program, sunt cinci companii care și-au arătat disponibilitatea sau dorința de a participa la licitații, pentru că, trebuie să spunem, în mod normal ar trebui să se organizeze licitații pentru acest program.

Problema este că una dintre companii acuză în acest moment Ministerul Apărării Naționale, vorbind despre compania Beretta, că ar fi trimis o cerere de ofertă și specificațiile tehnice, precum și o ofertă de colaborare cu industria românească de apărare unei singure companii, nu tuturor celor cinci companii, așa cum ar fi fost normal.

Acum, bineînțeles, trebuie să spunem că noi am vorbit și cu oameni de la Ministerul Apărării Naționale și ne-au transmis oficial că ar fi trimis request of information tuturor celor cinci companii, însă noi știm că acele cereri de informații au fost foarte generale.

Compania respectivă acuză însă faptul că au fost trimise specificațiile tehnice unei singure companii și, prin aceste specificații tehnice, ne gândim la, de exemplu, cât de lungă trebuie să fie țeava unei arme, ce culoare sau ce alte accesorii ar putea să vină alături de aceste arme, lucruri care, bineînțeles, cresc și prețul armelor respective.

Deci toate aceste lucruri foarte detaliate au fost trimise unei companii favorizate în acest moment de Ministerul Apărării Naționale. Deși, trebuie să știm, în acest moment Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Economiei, precum și Cancelaria Prim-Ministrului sunt obligate prin Ordonanța de Urgență 62 din 2025 să trimită tuturor acestor companii detaliile.

Noi, bineînțeles, am întrebat și alte companii aflate în acest proces cum reacționează la acuzațiile aduse în acest moment Ministerului Apărării Naționale și două dintre ele ne-au spus că se arată surprinse de aceste negocieri care, practic, s-au ținut cu ușile închise și, cumva, separat de procesul care ar trebui să fie transparent, dar că, bineînțeles, speră că Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Economiei și Cancelaria vor da dovadă de transparență, pentru că, până la urmă, vorbim despre un program european care ar trebui să se bucure de aceleași reguli în toate țările care au accesat aceste fonduri.

Ministerul Apărării Naționale, din păcate, nu este la primul astfel de caz. Au fost scandaluri care au însoțit mai multe programe de înzestrare de-a lungul anilor, vorbim despre Corveta Multifuncțională, acela fiind cel mai mare dintre scandaluri.

Dar și în ultimii ani au mai fost contracte atribuite, să spunem mai degrabă, pe considerente politice și vorbim aici despre, de exemplu, dronele Bayraktar, cumpărate din Turcia, Corveta Hisar, de asemenea, achiziționată anul trecut, sau chiar vehiculele Cobra, care au fost fie atribuite guvern-la-guvern, fie au fost construite programele de înzestrare și specificațiile să se potrivească doar unor companii, nu tuturor”.