- Hotărârea de Guvern care stabilește că alegerile parlamentare au loc la 6 decembrie își încetează efectele odată cu motivarea CCR
- Mandatul actualului Parlament expiră în 20 decembrie
- CCR: Parlamentul are deplină competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică
Curtea Constituțională a publicat, miercuri, motivarea deciziei luată în cazul legii care stabilește că Parlamentul poate alege data alegerilor legislativ. Judecătorii arată că actul normativ este constituțional, iar parlamentarii pot programa turul de scrutin prin lege organică sau ordinară.
Advertisment
„Curtea reiterează faptul că eventualele temeri în sensul că Parlamentul ar putea să NU adopte respectiva lege într-un timp util nu se justifică, pentru că orice autoritate publică [Parlament/ Guvern] trebuie să acţioneze potrivit Constituţiei şi cu respectarea normelor de loialitate constituţională. Nicio autoritate publică îndrituită să sesizeze Curtea Constituţională nu îşi poate fundamenta o critică de neconstituţionalitate pe presupuse atitudini/ conduite/ fapte/ acte eventuale ce s-ar petrece în viitor”, motivează decizia judecătorii CCR.
De altfel, CCR subliniază că „astfel de cereri cu caracter imaginar nu pot
forma obiectul unei jurisdicţii, neputând fi deduse nici judecăţii instanţelor judecătoreşti, nici a Curţii Constituţionale. Prin urmare, o normă juridică nu poate fi neconstituţională numai pentru faptul că ar exista posibilitatea ca o autoritate publică desemnată prin aceasta să nu adopte un act sau să acţioneze împotriva Constituţiei”.
Recomandări
În cadrul motivării, judecătorii constituționali își bazează argumentele și pe articolul 63 din Legea Fundamentală.
„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”, conform articolului citat.
Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie.
„Parlamentul are deplină competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia. În lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar în interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizându-se la termen, pe când, în condiţiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atât la termen, cât şi peste termen, decizia politică în acest sens aparţinând în exclusivitate Parlamentului”, spun judecătorii în motivare.
Pe de altă parte, șeful Cancelariei premierului spune că Hotărârea Guvernul pentru stabilirea datei alegerilor parlamentare este în vigoare.
„Hotărârea de Guvern este în vigoare în momentul de față și tot calendarul aferent organizării alegerilor pentru data de 6 decembrie. Am văzut și noi motivația, așa cum a fost publicată. Urmează să facem o analiză asupra acestui conținut și să decidem care sunt căile de urmat”, spune Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului.
Legea prin care Parlamentul poate stabili data alegerilor nu este, în prezent, în vigoare, pentru că ea se află pe masa președintelui Klaus Iohannis, care ar trebui să decidă dacă o promulgă sau nu. Șeful statului are timp 10 zile să promulge actul normativ sau să o trimită spre re-examinare parlamentarilor.
Legea care prevede că data alegerilor parlamentare din acest an o stabilește Legislativul a fost inițiată de PSD, ALDE și UDMR și a fost adoptată la finalul lunii iulie. Pe 3 septembrie, Executivul a decis, prin Hotărâre de Guvern, că data alegerilor parlamentare în acest an va fi 6 decembrie.