- NATO trebuie să schimbe procedurile pentru misiunile de poliţie aeriană.
- Avioanele supersonice nu fac faţă dronelor, propunerile trebuie să vină din România şi Polonia.
- Din 810 drone, Ucraina a doborât 700. Polonia, din 19 drone, a doborât doar patru.
- Pilot militar: Șansele să dobori o dronă cu un avion F-16 este de 1%.
- Rusia a produs anul acesta peste 30.000 de drone cu rază lungă.
- Spațiul aerian al României a fost încălcat de 11 ori de drone rusești.
- Fost comandant NATO, generalul Philip Breedlove: baza de la Kogălniceanu este vitală pentru misiunile post-conflict din Ucraina.
- Generalul Philip Breedlove: România deţine cheia menţinerii păcii în Ucraina.
- Zelenski: Polonia nu este capabilă să protejeze oamenii de un atac masiv.
- Ministerul Apărării din Lituania a inaugurat prima dintr-o serie de nouă şcoli de drone.
- Școala de drone din Lituania este destinată copiilor şi adulţilor care locuiesc în apropierea graniţei cu Rusia.
- INSCOP: 74,2% dintre români sunt de acord cu stagiul militar pe bază de voluntariat.
Spațiul aerian al României a fost încălcat de cel puțin 11 ori, de alte 38 de ori drone sau resturi de drone au căzut pe teritoriul nostru și am văzut săptămâna trecută că atât România, cât și Polonia întâmpină greutăți în doborârea dronelor.
Într-un interviu pentru SkyNews, președintele Zelenski spunea că Polonia nu este capabilă să protejeze oamenii de un atac masiv și a dat ca exemplu faptul că armata Ucrainei din 810 drone a doborât 700, în timp ce Polonia din 19, doar patru.
Ce strategie ar trebui să aibă NATO?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Ar trebui să folosim o strategie care funcționează. Este clar că strategia actuală nu funcționează. Am văzut că și în Polonia, santinela estică, noua misiune NATO, după încălcarea spațiului aerian al Poloniei cu 19 drone, se bazează tot pe sistemul clasic: F-16 din Danemarca, Typhoon din Marea Britanie și Germania, Rafale din Franța. Germania mai duce un sistem Patriot, Italia un AWACS. Dacă adun tot ce se strânge acolo, vorbim de miliarde de euro și toate acestea nu pot să doboare o dronă de 10.000 de dolari Geran rusească sau una de 50.000 de dolari Shahed rusească.
Am vorbit astăzi cu un fost pilot care a fost și șef al aviației, dar și șef al Statului Major General, deci știe exact despre ce este vorba, și mi-a explicat faptul că un pilot de F-16 are 1% șanse să doboare o dronă. În primul rând datorită diferențelor tehnice: vorbim de viteză, altitudine, datorită faptului că o dronă are amprentă radar redusă, dar și amprentă termică redusă. Din această cauză, racheta lansată de F-16 polonez, la un moment dat, a pierdut drona de pe senzor și a căzut peste o casă.
Este o mare provocare, în acest moment, să dobori drone pe timp de pace. Pe timp de război este altceva: desfășori toate sistemele antiaeriene la graniță, pe front, în adâncime, toate sunt activate și atunci e destul de greu pentru drone să pătrundă.
Din această cauză Ucraina are un randament atât de mare. Dar pe timp de pace nu îți poți permite să ții oameni non-stop în tranșee să caute dronele. Reacționezi cu aceste echipe de reacție rapidă de poliție aeriană și ele nu sunt nici eficiente, iar costurile sunt foarte, foarte mari”.
Ministerul Apărării din Lituania a inaugurat prima dintr-o serie de nouă şcoli de drone. Cum ar trebui să procedeze România?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Cred că, în primul rând, NATO ar trebui să schimbe procedura de acțiune, să nu fie aceeași ca atunci când ești atacat cu aeronave, rachete balistice, rachete de croazieră sau drone de dimensiuni mari. Aceste drone kamikaze de dimensiuni mici sunt o provocare pentru aviație. Tocmai din această cauză trebuie să se adune și să găsească altceva.
De exemplu, concepția pentru apărarea spațiului aerian al României este făcută de Statul Major al Apărării, bineînțeles cu sprijinul forțelor aeriene, și acolo pot fi luate în subordine inclusiv sisteme Gepard de la forțele terestre. S-a făcut acest lucru în 2013, dacă îți mai aduci aminte, când aeronave ușoare ucrainene veneau cu țigări în România și aeronavele F-16 nu le puteau prinde, pentru că erau aeronave ușoare care zburau jos. Atunci s-au dislocat sisteme Gepard, dar aceste sisteme sunt în număr mic, nu le poți pune din 3 în 3 km, că nu ai atâtea, deci poți doar să aperi satele de pe graniță.
Mai e și varianta să mergi cum s-a mers și până acum: ridici aeronave doar ca să monitorizezi ce se întâmplă, fără să emiți pretenția că le dobori. Asta cred că a fost una dintre marile greșeli: ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a creat această așteptare când a spus sâmbătă, la ora 12:00, la un post de televiziune: «Gata, din momentul ăsta dăm dronele jos».
Toată lumea s-a așteptat ca prima dronă care intră să fie doborâtă. În aceeași seară, la ora 18:00, Rusia ne-a trimis o dronă. Aceasta s-a plimbat 50 de minute prin spațiul aerian, iar noi am avut două F-16 (un F-16 costă în jur de 70 de milioane de euro), două Eurofighter Typhoon din Germania (acestea costă în jur de 140 de milioane de euro). Dacă punem și rachetele de pe toate, făcusem un calcul: ajungem la 500 de milioane de euro, ca să dobori o dronă de 50.000 de dolari. Și nici n-au reușit să o doboare.
Deci este clar că vorbim de ineficiență, fiindcă, în acest moment, România nu este în război, nu are toate sistemele activate. Și nici nu are bani destui să-i piardă în asemenea decizii. Exact, nimeni nu ar trebui să-și piardă atâția bani”.
