• NATO clarifică lucrurile în privința EFP și TFP.
  • România se numără printre țările care primește ajutor din partea NATO.
  • La București se află o unitate de integrare a forțelor NATO.

NATO face clarificări în ceea ce privește Enhanced Forward Presence și Tailored Forward Presence, în șase pași. S-a vorbit și despre declarațiile lui Putin conform cărora NATO urmează să atace Rusia. Tensiunile dintre Rusia Ucraina au mobilizat întreaga planetă, iar noi explicații apar acum.

Despre semnificația EFP, TFP și despre ajutorul pe care România îl primește din partea NATO a vorbit Florin Jipa, editor la Monitorul Apărării și Securității.

Enhanced Forward Presence înseamnă patru grupuri (3 în țările baltice, unul în Polonia). Fiecare are în jur de 1.200 de militari, ceea ce înseamnă un total de 5.000 de militari. Compară cu cele 83 de grupuri militare tactice rusești de nivel batalion și cei peste 130.000 de militari, ca să înțelegi că această prezență este de descurajare și nu un atac asupra Rusiei, așa cum declară Putin.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Ea a fost introdusă după anul 2014, după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea și a declanșat acel război în regiunea Donbas și a venit la solicitarea țărilor din regiune”, a spus Florin Jipa.

Cum apără NATO România?

În comparație cu partea de nord-est, cu Polonia și cu țările baltice, unde sunt grupuri de luptă, în partea de sud-est (Bulgaria, România, Ungaria), prezența se numește Tailored Forward Presence, adică o prezență înaintată adaptată.

Ea nu este prin grupuri de luptă. Sunt doar structuri de comandă, unde forța forța principala se află la Craiova, unde este dispusă brigada multinațională. Mai este un comandament de corp de armată la Sibiu, un comportament de divizie la București. Tot la București, este o unitate de integrare a forțelor NATO. Bulgaria are doar o unitate de integrare a forțelor NATO, la Sofia.

(…) Acum, când situația pare că se va degrada în curând și va fi un iminent atac al Rusiei împotriva Ucrainei, România a cerut mai mulți militari și a primit 1.000 de militari, pe lângă cei 900 deja staționați aici, în timp ce Ungaria nu a cerut, iar Bulgaria chiar a spus că nu are nevoie.

În zona noastră, nu este aceeași concepție, iar liderii celor trei țări nu văd situația de securitate în același fel”, a mai spus acesta.