- Nicușor Dan i-a chemat la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, alături de miniștrii Nazare și Pîslaru, pentru a debloca legea salarizării, dar negocierile s-au încheiat fără acord.
- Comisia Europeană a respins proiectul și variantele alternative, considerând că impactul bugetar – cu scenarii de creștere de până la 16 miliarde de lei – riscă să destabilizeze finanțele publice ale României.
- Dacă jalonul privind legea salarizării nu e îndeplinit, fondurile PNRR aferente se pierd, iar diferența se acoperă din bugetul național – adică din taxele tale
Negocierile de la Cotroceni privind legea salarizării s-au încheiat fără un acord. Nicușor Dan i-a chemat la discuții pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – alături de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Oficial, întâlnirea a avut ca temă principală proiectele din PNRR, deoarece România trebuie să îndeplinească mai multe jaloane până la 31 august. În realitate, un subiect important al discuțiilor a fost legea salarizării, care a devenit un punct de blocaj în negocierile cu Comisia Europeană, în contextul în care România încearcă să stabilească o nouă regulă pentru cheltuielile cu salariile din sectorul public. Guvernul a prezentat mai multe variante, însă Comisia Europeană consideră că acestea ar costa prea mult și ar putea pune presiune suplimentară pe buget.
Problema este că Bruxelles-ul consideră că o creștere prea mare a salariilor bugetarilor ar putea face mai dificilă reducerea deficitului bugetar, obiectiv pe care România și l-a asumat.
Dacă România nu reușește să ajungă la o înțelegere și să îndeplinească cerințele, există riscul ca anumite fonduri din PNRR să fie întârziate sau să nu fie plătite integral.
Dragoș Pîslaru a prezentat mai multe variante pentru evoluția cheltuielilor salariale. Într-un scenariu, anvelopa salarială ar crește cu 12 miliarde de lei în 2027 față de 2026. Într-o altă variantă, creșterea ar ajunge la 16 miliarde de lei.
Inițial, România lua în calcul o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei.
Variantele prezentate până acum nu au convins, însă, Bruxelles-ul.
