• Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat astăzi câteva linii majore care au conturat proiectul noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării.
  • A vorbit însă în termeni mai degrabă filosofici, fără să atingă subiectele crude ale realităţii militare.
  • De trei ani, Armata României nu reuşeşte să cheltuiască bugetul pentru apărare.

A fost mai degrabă o lecţie despre strategie şi nu au fost atinse elementele principale ale unei strategii, precum obiectivele naţionale de securitate, evaluarea mediului internaţional, definirea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor societăţii. Nici modalităţi clare pentru asigurarea securităţii nu au fost detaliate. 
 

Era de aşteptat ca măcar o evaluare succintă a mediului de securitate la nivel regional să se nuanţeze, în condiţiile relaţiilor tensionate cu Ungaria şi Republica Moldova, din ultima perioadă.
 

A sărit în evidenţă declaraţia preşedintelui că se are în vedere constituirea unui Grup de Reflecţie Strategică, care să analizeze şi evalueze eventualele ameninţări fără să facă referire la componenţa acestuia. În trecut au mai fost colaborări între reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale şi organizaţii conduse de persoane controversate, precum generalul Gabriel Oprea.
 

Recomandări

TRUMP RESPINGE SONDAJELE
DIASPORA FACE DIFERENȚA
VIITORUL MOLDOVEI SE DECIDE
NOVO, CONTRA OBEZITĂȚII
SĂNĂTATE CU ORICE CHIP
UNDE MĂNÂNCI AZI?

Principala problemă a Armatei României o constituie ritmul lent al înzestrării cu tehnică militară nouă şi modernă, iar acele puţine contracte încheiate au implicat prea puţin industria naţională de apărare.
 

De trei ani, Armata României nu reuşeşte să cheltuiască bugetul pentru apărare şi au fost semnate doar trei contracte esenţiale de achiziţie, pentru sistemele de rachete HIMARS, Patriot şi transportoare Piranha, toate fără offset. Piranha însă vor fi montate în România, dar procesul este întârziat cu mai mult de un an.

Conform unei decizii CSAT mai vechi, forţele aeriene trebuiau să aibă trei escadrile de aviaţie anul acesta cu avioane multirol. Realitatea este că nu avem nici măcar o escadrilă completă de F-16, urmând ca anul acesta să vină primele avioane din cele cinci cumpărate din Portugalia, care se vor alătura celor 12 existente deja. De abia anul viitor am avea prima escadrilă operaţionalizată complet cu avioane multirol.
 

Forţele navale au nevoie disperată de nave noi şi moderne în condiţiile ameninţărilor din partea Federaţiei Ruse, dar achiziţia celor patru corvete şi modernizarea celor două fregate luate din Regatul Unit bate pasul pe loc.