- Luni, site-ul de știri EUobserver a publicat un fișier audio al unei conversații din 2012, în care liderul de atunci al KGB-ului din Belarus poate fi auzit plănuind asasinarea unor disidenți în Germania.
- Vadim Zaițev invocă presiuni din partea lui Alexander Lukașenko, președintele Belarusului.
- Zaițev a fost auzit vorbind și despre moartea cunoscutului jurnalist Pavel Șeremet, care a fost omorât în 2016 într-un atentat cu o mașină-capcană în Ucraina.
Site-ul de știri EUobserver a publicat săptămâna aceasta o înregistrare audio din 2012, în care se poate auzi cum șeful KGB-ului din Belarus a plănuit asasinarea a trei disidenți din Belarus în Germania, informează Business Insider.
„E important pentru mine ca nimeni să nu se gândească la KGB”
În materialul audio, Vadim Zaițev cere actualizări privind operațiunile de asasinare a trei ținte disidente din Germania, invocând în același timp presiuni din partea lui Lukașenko. Zaițev era la acea vreme șeful serviciului de informații din Belarus, care este încă cunoscut prin denumirea KGB, din perioada sovietică.
„Președintele așteaptă aceste operațiuni”, declară Vadim Zaițev unui grup de agenți specializați din divizia de operațiuni speciale a KGB, cunoscută sub numele de Alpha Group. „E important pentru mine ca nimeni să nu se gândească la KGB”, adaugă Zaitsev.
Întâlnirea din 11 aprilie 2012 a inclus discuții despre planificarea asasinării a trei disidenți din Belarus, care trăiau în Germania – Oleg Alkaev, Vladimir Borodach și Viaceslav Dudkin – care fuseseră membri ai serviciilor militare sau de informații ale țării.
„E clar cum am putea să înecăm sau să împușcăm pe cineva. Asta e clar. Dar cum să inițiem o explozie întâmplătoare, să înceapă incendierea și să nu lase urme, crimă, și lucruri de genul ăsta – acest lucru este neclar”, spune Zaițev.
Despre niciunul dintre cei trei disidenți nu se știa anterior că era vizat. Toți trei sunt acum în viață. Un reprezentant al serviciilor olandeze de informații a declarat pentru Insider că este posibil ca SUA să fi avut deja o astfel de înregistrare și să o fi transmis Germaniei, care apoi a împiedicat aceste atentate.
„Dacă un site de știri are transcrierea unei convorbiri a șefului KGB-ului [din Belarus], în care se ordonă crime, cred că putem spune că în mod sigur americanii o au”, a declarat oficialul, care a descris dosarul audio ca fiind credibil, dar nu a oferit informații suplimentare.
Moartea unui jurnalist ucrainean a fost descrisă cu exactitate cu patru ani înainte să aibă loc
La întâlnirea din 2012 s-a discutat și asasinarea lui Pavel Șeremet, un jurnalist disident din Belarus, care locuia atunci în Rusia. Pavel Șeremet era cunoscut pentru reportajele sale îndrăznețe, în care a criticat politica Rusiei în Belarus.
Șeremet a murit într-o explozie de mașină-capcană la Kiev în 2016, iar discuția care avusese loc cu patru ani înainte redă cu fidelitatea modul în care acesta a murit.
Oficialul olandez a declarat că responsabilitatea lui Lukașenko pentru uciderea lui Șeremet a fost stabilită de mult timp, cel puțin de către serviciile de informații.
După ce a insistat mai întâi că cei trei „trădători” din Germania trebuie să moară în mod misterios, fără să poată fi făcută vreo legătură cu Belarusul, în înregistrare Zaițev spune că moartea lui Șeremet trebuie făcută publică și să fie macabră. „Vom pune [o bombă] și așa mai departe și șobolanul ăsta nenorocit va fi făcut bucățele – picioarele într-o direcție, brațele în altă direcție”, a spus Zaitsev, potrivit EUobserver.
Tot Zaițev este cel care a dat ordin ca Pavel Șeremet să fie pus sub supraveghere atentă de către KGB. Rapoartele acestor operațiuni au fost și ele făcute publice, alături de fișierul audio.
Potrivit Reuters, poliția ucraineană a dat o declarație luni – în aceeași zi în care EUobserver a publicat înregistrarea lui Zaițev – în care spunea că va examina documente și înregistrări audio din 2012, în ancheta despre uciderea lui Pavel Șeremet.
Aceste dezvăluiri îl vor izola probabil și mai mult pe Aleksandr Lukaşenko, care a fost izolat politic și diplomatic de UE după alegerile prezidențiale criticate profund anul trecut.