- ATI-urile din ţară funcţionează cu prize şi instalaţii vechi
- Medicii şi asistenţele sunt prea puţine pentru a salva viaţa celor intubaţi
- Carmen Mărginean, medic anestezist în Anglia, are la spital uşi automate anti-incendiu
- 30 de minute durează pregătirea unui pacient din ATI pentru a fi trasferat în alt salon
- În România nu sunt scaune speciale sau targă alunecoasă pentru evacuarea pacienţilor gravi
„Oricare dintre secţiile ATI se poate găsi mâine în aceeaşi situaţie! Sunt o bombă cu ceas”, spune Carmen Mărginean, medic anestezist. Cu o experinţă de doi ani la spitale din Mureş şi Cluj şi nouă în Marea Britanie, medicul vorbește despre pericolele de la ATI.
Advertisment
„Singurul lucru pe care pot să îl spun e că nu e exclus ca ceva similar să se întâmple din nou pentru că spitalele noastre au instalaţii vechi, oxigenul nu este suficient. Sursele, prizele electrice, foarte multe dintre ele nu au fost updatate de ani de zile, practic e un pericol real în spitalele noastre în ziele acestea când din cauza nr mari de pacienţi înfectaţi cu covid care necesită oxgen toate sursele de oxigen şi prizele elctrice sunt suprasolicitat”, spune medicul anestezist.
Medicul vorbeşte despre puterea pe care colegii din Piatra Neamţ au avut-o pentru a salva bolnavii, deşi parea ceva aproape imposibil din cauza lipsei de infrastructură, dar şi numărului mic de personal. În Anglia este un medic şi doi rezidenţi la 10 pacienţi şi cate o asistentă la fiecare pacient intubat. Pentru a fi mutat un pacient ATI e nevoie de două persoane şi cam 30 de minute de pregătire.
Recomandări
„Aceşti pacienţi sunt conectaţi la tot felul de aparate, la vetilatoare şi practic pentru a transfera un pacient ca acesta şi la CT când facem examinările practic ne ia o jumătate de oră o oră să facem toate check listurile, să ne asigurăm că avem tot echipamentul necesar la dispoziţie. Practic trebuie să ne asigurăm că avem destul oxigen, că ventilatoarele au suficientă baterie, să ne asigurăm că avem şi un plan B dacă pacientul se extubează accidental, dacă ventilatorul cedează avem o mască şi un balon şi, de obicei, ai nevoie de cel puţin două persoane pentru a salva un pacient de terapie intensivă, pentru a-l mobiliza. Ai nevoie de 2 persoane pentru a impinge patul şi să se asigure că e deconectată toata aparatura. Dacă nu am reuşit să stingem incendiul practic ar trebui să se facă pe orizontală evacuarea pacienţilor. Practic trebuie să mutăm pacienţii din zona în care ne aflăm, la distanţă de două uşi de incendiu pe orizontală, asta înseamnă că fiecare pacient trebuie mutat din zona respectivă cel puţin la două uşi distanţă, fiecare uşă se presupune că ţină focul la depărtare pentru 30-60 de minute”, adaugă Carmen Mărginean.
Problema este, spune medicul, că în spitalele din România în care a fost până acum, niciunde nu a văzut slideuri, un fel de rampe sau targă făcută dintr-un material alunecos, care să fie trasă pe scări şi nici scaune speciale pentru transportul pacienţilor.
Nici vorbă de uşi de incendiu care să se închidă automat ca să izoleze zona de flăcări! Adăugăm clădirile vechi, lipsa personalului şi epuizarea medicilor şi asistentelor. Cadrele medicale sunt şi ele victimele sistemului şi trebuie să salveze vieţi cu ce au la îndemână.
„Faptul că s-au întors după pacienţi să îi salveze este un fapt eroic şi nu am decât cuvint de laudă pt colegii mei. E o muncă fenomenală să scoți un pacient din ATI. Mai ales 5-10, caţi au fost acolo şi dacă au fost intubaţi e imposibil să faci cu 2 persoane în 2- 5 minute. Secţia de ATI a fost la etaj. singura cale de salvare pentru pacienţii de terapie intensivă care erau ventilaţi era practic mutarea lor într-o secţie alăturată protejată de incendiu sau prin folosirea unor slideuri se puteau muta pacienţii şi puteau fi trasnferaţi pe scări în jos. Îţi trebuie ceva timp sa faci asta şi cateva persoane. Daca fiecare pacient avea o asistentă era posibil ca mai multi pacienti să fie mutați”, conchide medicul anestezist.