- Datoria publică a avansat în UE, în ultimul an, până la 87,7% din PIB-ul Uniunii în T2/2020
- Asta înseamnă cu opt puncte procentuale peste nivelul înregistrat la finalul lui T2 2019, scrie Ziarul Financiar
- România nu se poate îndatora foarte mult, pentru că nu are „spațiu fiscal”
La un PIB estimat al Uniunii, de 14.000 miliarde de euro (în 2019), opt puncte înseamnă 1.200 de miliarde de euro, cel mai probabil şi media căderii economice în 2020. Datoria României a avansat cu şapte puncte procentuale din PIB în T2/2020 faţă de T2/2019.
La finalul trimestrului al doilea din 2019, România avea o datorie publică de 338 de miliarde de lei
La finalul trimestrului al doilea din 2019, România avea o datorie publică de 338 de miliarde lei. Într-un an, până la finalul lui T2 2020, datoria a crescut cu 98 de miliarde de lei, până la 432 de miliarde de lei (peste 20 miliarde de euro), un plus de plus 28%.
Ca puncte procentuale din PIB, avansul înseamnă 7%. Între timp, până în august, datoria totală a ajuns la 450 miliarde lei.
Reţeta îndatorării puternice este aceeaşi ca în toate crizele: Veniturile statului scad, iar nevoia de cheltuieli creşte
În România, la opt luni, veniturile au scăzut, an/an, cu 1,4%, dar cheltuielile au crescut cu 13,3% şi, de aici, deficitul fiscal uriaş, pentru un timp atât de scurt, de 55 miliarde lei (peste 10 miliarde de euro) care, firesc, se adaugă la datorie, pentru că ţara este în imposibilitate de a rambursa ceva.
Datele publicate săptămâna trecută de Eurostat, oficiul de statistică al UE, arată că datoria întreagă a UE, la finalul lui T2 2020, era de 10.900 miliarde de euro, însemnând 87,8% din PIB-ul estimat al Uniunii (în scădere faţă de 2019, din cauza crizei). Datoria României era la jumătate, de 41,1% din PIB (40,2% din PIB, arată raportarea Ministerului român de Finanţe).
Florin Cîţu, ministrul român de finanţe, îşi face singur un laudatio: „În medie, datoria publică a ţărilor membre UE creşte cu 20 puncte procentuale în 2020. Prin comparaţie în România datoria publică urcă cu doar 7 puncte procentuale. Asta deşi şocul care a lovit economia globală a lovit cu aceeaşi intensitate şi România”.
Totuşi, deosebire de alte ţări care au folosit anii de creştere pentru a-şi reduce datoria, România a parcurs drumul invers, ajungând, anul trecut, la un deficit public de 4,3% din PIB, la o creştere economică de 4,2%.
România nu are „spațiu fiscal” pentru o datorie foarte mare
România nu se poate îndatora foarte mult, prin urmare, pentru că nu are „spaţiu fiscal” pentru aşa ceva. În plus, dacă alte ţări îşi majorează deficitele, o fac doar pentru a trece de criză.
Jumătate din deficitul fiscal nou creat al României nu are însă de-a face cu pandemia, ci cu „cheltuielile rigide” (majorări de pensii, salarii, dobânzi), după cum observă economiştii.
În plus, capacitatea de rambursare a ţării este zero şi, de aceea, perspectivele nu sunt bune.
Ţări ca Franţa sau Germania au capacitatea de a-şi reduce datoriile pentru că, odată trecută criza, bugetele lor vor reveni la încasări la care România nici nu visează.
Media veniturilor bugetare, ca procent din PIB, este, în UE, de 46%. În România este de 31-32%. În faţa unei astfel de situaţii, singura măsură raţională este ţinerea în frâu, pe cât posibil, a deficitelor şi o creştere economică bună, în anii ce vin, care să reducă şi datoria ca pondere în PIB.