• Iohannis a reușit să obțină doar sprijinul Ungariei pentru NATO.
• Pentru Iohannis, există mai multe scenarii posibile la Bruxelles.
• Iohannis ar fi ajuns la o înțelegere cu aliații cheie de a părăsi cursa pentru NATO la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele Summit NATO de la Washington, potrivit a doi oficali europeni de top, cărora li s-a garantat anonimitatea. În acest fel, Iohannis ar obține simpatia aliaților occidentali în cursa pentru alte job-uri de top europene.

Pentru majoritatea țărilor NATO, a venit momentul ca Președintele României, Klaus Iohannis, să se dea bătut după 2 luni de visat la job-ul de top al Alianței, scrie POLITICO.

În spatele cortinei, mai mulți oficiali UE și diplomați cred că Iohannis joacă „un joc pe termen lung” și își folosește pariul pe NATO pentru a-și face loc la o altă funcție majoră în UE.

De când și-a anunțat candidatura în martie, Iohannis a reușit să obțină doar sprijinul unei țări, dintr-un total de 32 de țări. Iar acea țară este Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că se va retrage din anumite operațiuni ale NATO.

Slovacia rămâne indecisă, dar toate celelalte 29 de țări și-au exprimat sprijinul pentru candidatul principal, premierul olandez Mark Rutte.

Cu toate acestea, acest lucru nu e suficient pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul tuturor din Alianță pentru a putea prelua funcția de la Jens Stoltenberg, care își încheie mandatul la începutul lunii octombrie.

Pe măsură ce miniștrii de Afaceri Externe se întâlnesc joi și vineri la Praga, există teama că Iohannis nu va renunța curând, iar încercarea de a ocupa funcția de secretar general al NATO riscă să devină o parte ascunsă a manevrelor de a ocupa job-uri de top la UE după alegerile europene din 6-9 iunie.

De regulă, președințiile Comisiei Europene și ale Consiliului European, precum și rolul de șef diplomatic al UE, sunt toate în joc, cele 27 de țări ale UE căutând, de asemenea, să obțină portofoliile Comisiei pe care le doresc. Acum, este în joc și rolul de șef al NATO.

„Pentru prima dată, intră și NATO în pachet. Oficial nu, neoficial da”, a spus un oficial UE care, precum l-au citat alții, a vorbit sub condiția anonimității, întrucât n-au voie să vorbească public despre această problemă.

Biroul lui Iohannis a respins afirmațiile că este presat să părăsească această cursă. „Nu există o asemenea presiune privind retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a spus biroul său într-un email către POLITICO.

Căutarea de job-uri de top este mereu un puzzle complicat, o echilibrare a afilierii politice, a geografiei și a genului.  Chiar dacă Rutte obține job-ul NATO înainte ca liderii UE să discute alte job-uri europene de top, liderii încă trebuie să ia în calcul faptul că „un bărbat olandez liberal a câștigat”, au spus doi diplomați UE.

Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații cheie de a părăsi cursa pentru NATO la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele Summit NATO de la Washington, au spus doi oficali europeni de top, cărora li s-a garantat anonimitatea. La începutul lunii mai, Iohannis s-a întâlnit cu președintele SUA Joe Biden, care și-a exprimat deja sprijinul pentru Rutte, la Casa Albă.

Părăsirea cursei pentru NATO, înainte de cursa pentru job-uri europene de top și înainte de Summit-ul NATO din iulie, îi vor garanta lui Iohannis niște bunăvoință printre aliații occidentali, pe care i-ar putea aborda în cadrul discuțiilor pentru job-urile de top. Al doilea mandat al lui Iohannis ca președinte al României se încheie în decembrie.

Tichet către Bruxelles

Sunt mai multe scenarii posibile pentru Iohannis la Bruxelles. Unul dintre scenarii vizează un drum foarte lung: dacă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care acum este favorită pentru majoritate, nu-și asigură un al doilea mandat, atunci Iohannis ar putea fi menționat ca o alternativă.

Liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică a UE, la fel ca și von der Leyen. Iohannis este și vorbitor de germană, cu o experiență de peste 10 ani ca șef de stat.

România este, de asemenea, un cap de afiș în UE atunci când vine vorba de a respinge influența rusă, de a sprijini Ucraina și de a se integra în UE, cum ar fi aderarea oficială la spațiul Schengen fără vize.

Aliații lui Iohannis insistă că candidatura lui la NATO nu este doar o modalitate de a obține un loc de muncă în UE, deoarece el „crede cu fermitate în necesitatea unei voci est-europene în această slujbă, cea mai importantă pentru NATO în acest moment”, potrivit unui oficial care-l cunoaște pe Iohannis.

O altă opțiune propusă pentru Iohannis este aceea de a deveni comisarul UE pentru Apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acel portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să-l creeze.

Cel mai răspândit nume pentru această slujbă este ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski, dar ținând cont de surprizele care vin cu orice puzzle de top, postul ar putea reveni lui Iohannis, au spus alți doi oficiali UE.

Citește și

• Legea influenței străine a fost adoptată de parlamentul de la Tbilisi. Opoziția îi acuză pe protestatari că vor sa facă un nou maidan
• Papa Francisc și-a cerut scuze pentru o insultă homofobă semnalată. Cum s-a adresat Suveranul Pontif
• De ce n-a făcut EPPO apel în dosarul Hideg? Răspuns EPPO pentru Mediafax și Aleph News: „Competența aparține Camerei Permanente care monitorizează cazul”