- Liz Truss a anunţat că va demisiona din funcţia de premier.
- Ea a precizat că va asigura interimatul până la momentul în care va fi ales un nou lider al conservatorilor ce va servi ca şi premier.
- Este premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii.
Un deputat conservator a declarat că Liz Truss are la dispoziţie „aproximativ 12 ore” pentru a-şi salva job-ul. Vorbind pentru BBC, Simon Hoare a declarat că există „pesimism” în toate aripile partidului.
UDPATE Liz Truss a demisionat. Este cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii
Liz Truss a anunţat că va demisiona din funcţia de premier. Ea a precizat că va asigura interimatul până la momentul în care va fi ales un nou lider al conservatorilor ce va servi ca şi premier.
UPDATE Întâlnire decisivă în Downing Street
Truss se întâlneşte acum cu Sir Graham Brady, preşedintele Comitetului 1922 al conservatorilor, în Downing Street
Comitetul 1922 stabileşte regulile pentru selectarea şi schimbarea liderului Partidului Conservator. Truss este în prezent lidera conservatorilor.
„Are aproximativ 12 ore”
„Se poate salva nava? Da. Dar cred că mai sunt aproximativ 12 ore pentru a face acest lucru”, a declarat conservatorul Simon Hoare.
În ultimele zile, zeci de oficiali din partidul său i-au cerut demisia lui Liz Truss. Liz Truss este premier de mai puţin de 50 de zile, dar o criză politică ce a plecat de la situaţia economică este pe cale să o facă premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii. Recordul negativ de cel mai scurt mandat este deţinut de Premierul conservator, George Canning, care a murit după 119 zile de mandat în 1827.
Cum s-a ajuns aici?
La 23 septembrie, cancelarul( n.r echivalentul ministrului de finanţe de la noi) Kwarteng, acum demis, a introdus cele mai mari reduceri de taxe din Marea Britanie din ultimii 50 de ani, estimate la aproximativ 45 de miliarde de lire sterline pe o perioadă de cinci ani. Investitorii au respins categoric noul plan economic, numit „Trussonomics”, cu referire la Reaganomics, politicile economice orientate spre ofertă adoptate în SUA sub Ronald Reagan în anii 1980 – ideea că o reducere a taxelor pentru bogaţi le-ar oferi şansa să investescă mai mult şi acest lucru în timp ar duce la creştere economică ce ar ajuta toţi cetăţenii.
Pieţele globale au reacţionat la această politică controversată prin vânzarea de active susţinute de Regatul Unit şi împingând moneda britanică, lira sterlină, la o evaluare de 1,03 dolari, cea mai scăzută valoare din istorie în raport cu dolarul, înainte de a creşte în cursul săptămânii.
Anunţul noului plan al lui Kwarteng şi Truss a declanşat, de asemenea, o vânzare a obligaţiunilor guvernamentale – considerate în mod obişnuit investiţii destul de sigure – care a fost atât de extremă încât Banca Angliei a intervenit şi a cumpărat obligaţiuni în valoare de 65 de miliarde de lire sterline „pentru a restabili condiţiile de ordine pe piaţă” şi pentru a salva sistemul de pensii al ţării, potrivit Vox.
Unul dintre motivele pentru care Trussonomics a fost atât de neliniştitor a fost ideea că reducerile de taxe vor fi finanţate prin împrumuturi suplimentare. Marea Britanie are deja o povară semnificativă a datoriei publice – fără noi impozite, a avertizat Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară din Marea Britanie, datoria publică ar creşte la 320% din PIB-ul Marii Britanii în 50 de ani, de la 96%, sau 2,4 trilioane de lire sterline, în prezent.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a fost de acord, lansând un avertisment aproape fără precedent împotriva reducerilor de taxe, care a devalorizat şi mai mult lira sterlină. „Natura măsurilor britanice va creşte probabil inegalitatea”, a declarat creditorul mondial, îndemnând guvernul să „ia în considerare modalităţi de a oferi sprijin care [sunt] mai bine direcţionate şi să reevalueze măsurile fiscale, în special cele de care beneficiază persoanele cu venituri mari”, potrivit FT.
În timp ce Truss şi Kwarteng şi-au menţinut iniţial decizia de a reduce impozitele pentru unii dintre cei mai bogaţi britanici şi de a crea stimulente speciale pentru corporaţii – inclusiv reduceri de taxe şi modificări ale reglementărilor, insistând că reducerile de taxe vor stimula mai multe investiţii în economie – Kwarteng a anunţat o revenire parţială asupra planului la 3 octombrie. Acest lucru a impulsionat temporar pieţele, dar lira sterlină şi-a continuat prăbuşirea, înregistrând o oarecare revenire săptămâna trecută, pe fondul previziunilor privind o inversare mai puternică a politicii.
Între timp Truss într-o încercare de a-şi spăla imaginea l-a înlocuit pe cancelar şi mai mulţi mebri ai cabinetului. Efectele economice şi instabilitatea politică au dus-o pe Liz Truss în pragul alăturări. La acest moment 13 parlamentari din partidul său i-au cerut oficial demisia, iar presa britanică inclusiv cea conservatoare pare că s-a săturat de ea.