Procedurile de reabilitare a clădirilor afectate de cutremurul din 1977 au rămas în aer. „Reparaţie nu înseamnă consolidare”

Clădiri reabilitare
  • 44 de ani au trecut de la cel mai mare cutremur simţit vreodată în România
  • În urma lui peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa
  • Procedurile de reabilitare a clădirilor afectate au rămas în aer, deşi există o ordonanţă dată în acest sens

Astăzi se împlinesc 44 de ani de la cumplitul eveniment care a zguduit ţara noastră. După 56 de secunde, peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 35.000 de familii au rămas fără un acoperiş deasupra capului.

Astăzi ne plimbăm pe lângă acele clădiri care au supravieţuit şi le privim ca pe nişte piese dintr-un muzeu uitat de vremuri. Nostalgici, dar şi cu urme de îngrijorare oamenii îţi spun că nu ştiu ce se vor întâmpla cu ele dacă un cutremur ca cel din 77 va veni din nou.

„Oricum când te uiţi la el ţi se pare că e o parte din comunism adică ar trebui să fie puţin modernizare”, spune Victor, barman.

„După cum arată aceste clădiri, ele nu au nicio şansă să reziste la un cutremur mai mult de 5 pe scara Richter. Autorităţile au lăsat totul în urmă”, crede George, antreprenor.

„Cred că ţine de localnici o dată. Poate că se putea să se facă mai mult sau mai bine, dar cred că ţine foarte mult de colaborare şi de planificare”, spune Cristi, inginer.

Există persoane care au stat de veghe şi au urmărit fenomenul. România a fost zguduită şi în trecut de cutremure cu o magnitudine considerabilă. O spune Laurenţiu Ploşceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii din România.

„Daunele estimate de banca mondială de atunci erau la 2 miliarde de euro, în banii de acum sunt circa 8 miliarde de euro”, spune Laurenţiu Ploşceanu.

Abia în anul 1990 s-a pus problema riscului sesimic, iar în 1994 a apărut celebra Ordonanţă 20 care reglementa reducerea riscului seismic prin consolidarea clădirilor afectate. Din păcate ritmul prin care s-a pus în mişcare acea decizie nu a fost cel dorit.

Radu Văcăreanu, profesor universitar şi doctor la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti consideră că problemele nu au fost remediate încă din prima zi de după cutremur.

„Reparaţie nu înseamnă consolidare, reparaţie înseamnă că înlături efectele fizice şi aduc clădirea la cel mult stadiul care a fost înainte de cutremur. Deci ea va fi la fel de nepregătită”, spune Radu Văcăreanu.