- Ilie Bolojan: Reduceți consumul în cele 3 ore de vârf, seara
- Bolojan: Intervalul critic este între orele 19:00 și 22:00
- Bolojan: Evitați folosirea simultană a marilor consumatori
- Bolojan: Mutați consumul în afara orelor de vârf
- SNN renunță la oprirea Unității 2 în mai puțin de 24 de ore
- Reactorul 1 de la Cernavodă este oprit controlat
- Reactorul e oprit din cauza nivelului scăzut al DunăriiSeceta extremă reduce capacitatea de răcire a centralei
- Hidrocentralele produc mai puțin când debitele scad
- Valurile de căldură cresc consumul de electricitate
- Chisăliță: Fără cele două reactoare, sistemul energetic ar ajunge la limită.
- Chisăliță: Dacă se închid cele doua reactoare, vom fi într-un scenariu la limită.
- Chisăliță: Continuitatea alimentării cu energie va fi pusă sub presiune.
După ce te-a băgat în recesiune și ți-a crescut taxele, acum Guvernul Bolojan vrea să-ți stingă lumina în casă. Premierul demis Ilie Bolojan te roagă să stai pe întuneric seara, să reduci consumul de curent între orele 20 și 23. România intră așadar în zile decisive pentru sistemul energetic. Cele două reactoare de la Cernavodă produc aproape 20% din energia țării, iar oprirea lor ar pune rețeaua sub o presiune fără precedent, spun experții. În plus prețurile cresc dar capacități de stocare rămân la stadiul de proiect. Importăm curent la prețuri tot mai mari dar nu reușim să vindem la același tarif.
Albert Soare, fondator Kilowat: În primul rând, prețuri foarte mari la electricitate, pe care le vom suporta cu toții și le vom resimți. Nu cred că vom ajunge la penurie, probabil în cel mai rău caz o raționalizare sau anumite sectoare industriele să fie deconectate în intervale stabilite în prealabil. Aș vrea să vă întreb, există riscul unor pene de curent? Sau vorbim în primul rând despre importuri mai mari și poate prețuri mai ridicate? Cu siguranță importuri mai mari și prețuri mult mai ridicate. Am tot luat loc întâi ca și campioni în Uniunea Europeană la prețuri mari. Nu cred că se pune problema de a apărea întreruperi de curent. Așa cum am zis, probabil în cel mai rău caz să se ajungă la o raționalizare, adică să se anunțe și anumite sectoare să fie deconectate în anumite intervale orar.
Cum ar putea statul proteja mai bine interesele și portofelele cetățenilor față de fluctuațiile prețului curentului?
În primul rând să nu se mai tărăgăneze investițiile care sunt anunțate și care sunt în curs în sectorul energetic. Atât gridul are investiții masive și, de asemenea, sunt foarte multe ATR-uri și foarte multe proiecte de stocare care sunt blocate în diverse stații. De asemenea, sunt foarte multe investiții sau blocări speculative, iar lucrul acesta trebuie să înceteze. De asemenea, trebuie să ținem cont că există o categorie de oameni care nu sunt în niciun fel afectați de aceste riscuri despre care vorbim: sunt cei care și-au montat sisteme fotovoltaice, cei care au stocare, beneficiarii – vorbim de sute de mii de gospodării românești – care au beneficiat prin programul AFM de instalații cu tot cu stocare. Din păcate, în acest moment, ministra a decis să nu se continue acest program. Am înțeles că va fi doar despre baterii, exact într-un moment în care era cu atât mai mult necesar nu să-l restrângă, ci să-l extindă, așa cum a fost în anii anteriori. Dacă la început se montau doar sisteme fotovoltaice, anul trecut am avut posibilitatea să montăm sisteme fotovoltaice și baterii de stocare. Astăzi avem sute de mii de gospodării care sunt protejate, iar acest program ar fi trebuit să meargă în continuare și, eventual, extins și către pompe de căldură sau stații de încărcare electrică, astfel încât să luăm presiunea din energie și presiunea de pe gaz. Pentru că acum e vară și avem nevoie de electricitate să ne răcorim casele, dar foarte repede va veni iarna și o să vedeți atunci din nou probleme, prețuri mari și dificultăți cu aprovizionarea cu gaz. Să ținem cont: energia regenerabilă este o energie de durată care ne oferă suveranitate și independență. Nu ne mai interesează ce se întâmplă în Orientul Mijlociu sau ce se întâmplă în Ucraina, pentru că cei care au astfel de sisteme sunt pur și simplu protejați.
Pe lângă neplăcerile cetățenilor, ne limitează criza energiei potențialul economic alungând investitorii străini?
Mă gândesc aici la investitorii străini, care poate își recalculează planurile în acest moment pentru România. Mai mult decât atât, în primul rând este afectat mediul de afaceri autohton, ne afectează pe noi, cei care activăm în România. Până să vorbim despre investiții noi, cu siguranță că aceste prețuri la energie sperie pe oricine. Tocmai de aceea vedem că sunt fabrici care se mută mai degrabă din România decât companii care aleg să vină aici. Problema este, înainte de toate, supraviețuirea businessurilor pe care le avem deja. Evident, un preț ridicat la energie, care nu a fost luat în calcul în prognoza financiară a unei companii, poate da peste cap toate calculele și se poate ajunge foarte repede de la profit la pierdere. Energia reprezintă un cost în absolut orice sector de activitate, în industrie, în producție și, practic, în orice domeniu economic.
Daniel Pintilie, expert în energie:
Cred că este prea mult să spunem că va fi un blackout. Într-adevăr, producția de energie nucleară este importantă și ajunge să acopere în jur de 20% din producția de energie a țării. Ar trebui să ne așteptăm nu la un blackout, ci la o creștere a prețului energiei, pentru că vom fi obligați să importăm energie mai scumpă în acel interval orar. Acest moment arată, de fapt, o mare vulnerabilitate a României. Tot auzim foarte des că avem suficientă capacitate instalată. Este adevărat, dar este incorect să spui că ai capacitate suficientă dacă nu o poți folosi în intervalele orare în care ai cea mai mare nevoie de ea, așa cum se întâmplă acum, când dispar brusc din sistem 1.400 MW. Nu m-aș duce în direcția unui blackout. Mă aștept însă să vedem prețuri din ce în ce mai mari în acele intervale orare, care, inevitabil, se vor reflecta în facturile consumatorilor finali. Statul poate interveni, dar nu poate controla permanent prețul energiei. Poate acționa punctual, iar asta ar trebui să facă, nu prin subvenții generale pentru întreaga populație, ci prin sprijin acordat categoriilor vulnerabile. În paralel cu aceste măsuri țintite, trebuie rezolvate problemele sistemice: mai multă capacitate de stocare în sistem, mai multă flexibilitate și digitalizarea rețelelor. Toate acestea sunt investiții care, împreună, pot proteja pe termen lung consumatorul final.
Nu știu dacă îi alungă din prima, dar, cu siguranță, investitorii se uită cu atenție la prețul energiei. Își pun semne de întrebare, pentru că energia, mai ales în industrii precum cea metalurgică, reprezintă o pondere foarte mare în costurile de producție. Acest tip de investitor analizează foarte atent România: cât de predictibil este prețul energiei, dacă țara oferă stabilitate și cât de mult influențează variațiile de cost planurile și calculele financiare pe termen lung. Dacă văd că nu există predictibilitate și o evoluție constantă a acestor costuri, este posibil ca unii investitori să renunțe la România și să caute alte piețe în care să își plaseze investițiile.
Vedem în ultima perioadă foarte multe informații despre finanțarea sistemelor de stocare și a bateriilor. Este un moment important pentru sectorul energetic din România, deoarece sunt alocate sume consistente pentru instalarea acestor capacități. Totuși, nu trebuie uitat că bateriile nu produc energie. Ele ajută sistemul prin stocarea surplusului de energie atunci când producția este ridicată și prin furnizarea acesteia în intervalele în care este nevoie de consum. Bateriile, însă, nu rezolvă singure problemele structurale ale sistemului energetic. Sunt necesare și alte tipuri de capacități de stocare și producție, precum hidrocentralele cu acumulare prin pompaj sau unitățile moderne de producere a energiei pe gaz. Împreună, acestea pot contribui la creșterea siguranței și stabilității sistemului energetic. România are tendința de a reacționa doar atunci când apar probleme. Soluția nu este doar gestionarea efectelor, ci eliminarea cauzelor. Problemele sunt sistemice și trebuie abordate prin măsuri pe termen lung, într-un mod mai coerent și mai sustenabil.
