Sari la continut
Government

Programul de armă de asalt este mutat de la MApN la MAI. Care sunt companiile româneşti „resuscitate” de SAFE

Img 6432
  • Dintre toate programele, 8 sunt de sisteme de drone şi antidrone, dar niciunul nu a fost acordat vreunei companii româneşti, deşi multe sperau măcar să obţină ceva din programul de muniţie tip loitering.
  • Rheinmetall va primi 5,69 miliarde de euro şi o misiune grea: să salveze Şantierul Naval Mangalia, unde vor fi construite cele două OPV-uri.
  • Spre Rheinmetall merg: MLI-urile, OPV-urile, VIS-urile, sistemele Skynex, sistemele Skyranger, Millennium şi muniţia de 35 mm.
  • Un alt câştigător este Franţa, care va primi contractul pentru elicoptere H225M, Airbus, mai precis, radarele, prin compania Thales şi sistemul C2 antirachetă.

Ministrul Apărării a avut, azi, conferinţă de presă în care a vorbit despre cele 15 programe de înzestrare trecute azi prin Parlament. Acesta a abordat diferenţele de preţ dintre lista iniţială a MApN şi cea aprobată azi şi a vorbit şi despre companiile care vor coopera cu giganţii internaţionali din industria de apărare, scrie Monitorul Apărării și Securității.

Potrivit documentului făcut public azi, după aprobările din Parlament, suma totală a pachetului de înzestrare este de 8,33 de miliarde de euro, asta după ce programul de armament individual a fost trecut în responsabilitatea MAI, cu păstrarea specificaţiilor MApN pentru militari.

Dintre toate programele, 8 sunt de sisteme de drone şi antidrone, dar niciunul nu a fost acordat vreunei companii româneşti, deşi multe sperau măcar să obţină ceva din programul de muniţie tip loitering. Acesta din urmă va fi realizat în comun cu Polonia şi, cel mai probabil, prin achiziţia de sisteme din Ucraina, aşa cum au promis Volodimir Zelenski şi Nicuşor Dan, în urmă cu ceva timp.  De altfel, potrivit surselor MAS, companiile private româneşti, care produc drone şi care şi-au prezentat sistemele la MApN în ultima vreme, investind şi în facilităţi prin care să arate Guvernului României că se poate produce armament şi în ţară, sunt foarte supărate pe deciziile luate pe SAFE.

Vedem în documentul din Parlament mai multe detalii şi despre companiile câştigătoare. Aşa cum a scris MAS în urmă cu câteva luni, Rheinmetall va primi 5,69 miliarde de euro şi o misiune grea: să salveze Şantierul Naval Mangalia, unde vor fi construite cele două OPV-uri (cu o creştere de preţ de 136 de milioane de euro). Spre Rheinmetall merg: MLI-urile, OPV-urile, VIS-urile, sistemele Skynex, sistemele Skyranger, Millennium şi muniţia de 35 mm.

Compania germană va colabora cu Automecanica Mediaş, Şantierul Naval Mangalia (azi intrat în faliment) şi  va deschide şi o nouă facilitate în România.  Ca Mangalia să fie salvată vor fi necesare mai multe contracte acordate companiei, imposibil de crezut că prin patru nave se salvează un şantier cu probleme de ani de zile. Ministrul Miruţă spune că Rheinmetall a vorbit despre posibilitatea realizării unor nave, acolo, pentru alte ţări.

Un alt câştigător este Franţa, care va primi contractul pentru elicoptere H225M, Airbus, mai precis, radarele, prin compania Thales şi sistemul C2 antirachetă. Valoarea totală a programelor realizate cu Franţa este de 1,012 miliarde de euro.

Ministrul Miruţă mai declara azi şi că va fi realizată o localizare industrială de minimum 40%, companiile care vor fi „resuscitate” fiind Cugir, Sadu, Automecanica Mediaş, IAR Braşov, Uzina Mecanică Bucureşti, Şantierul Naval Mangalia şi Electromecanica.

Cu ce rămâne România? Cu Germania, apoi cu Franţa şi, în cele din urmă cu speranţa că industria românească de apărare va fi revitalizată. De asemenea, mai rămâne cu optimismul că după aceste 8,33 de miliarde de euro cheltuite pe armament, pe care va trebui să le returneze în următorii ani, va fi mai apărată în faţa ameninţărilor care deja ne dau târcoale.

Etichete: Airbus, antidrone, armament, buget aparare, drone, industria de apărare, investiții militare, mapn, ministerul apararii, programe de înzestrare, Rheinmetall, romania, safe, Thales