Cîțu a prezentat PNRR în Parlament: Nu mai strigaţi că proiectul X sau Y nu a fost inclus. Vom lua toată suma: 29,2 miliarde de euro

Florin Cîțu la prezentarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în plenul Parlamentului. Florin Cîțu la prezentarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în plenul Parlamentului. Foto: gov.ro
  • Premierul Florin Cîțu prezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, miercuri, în Parlament. Pe ordinea de zi a plenului este și tratatul privind creșterea contribuției la UE.
  • Marcel Ciolacu anunța ieri că, dacă prezentarea PNRR nu este punct separat pe ordinea de zi, PSD va intra în grevă parlamentară.
  • Kelemen Hunor a anunțat că PNRR va fi depus la Bruxelles pe 31 mai.

Actualizare 13:20, 26 mai. Premierul Florin Cîțu prezintă PNRR în Parlament. Discursul integral:

„În ultimele câteva luni din momentul în care a apărut acest program, acest plan, am tot fost acuzat că nu vreau să prezint acest plan în Parlamentul României. Astăzi sunt aici, când am fost invitat să prezint planul în Parlamentul României și de fiecare dată, ca parlamentar liberal, am ținut să vin și să prezint în fața românilor, de fiecare dată când am fost invitat procedural, pentru că eu asta consider că astăzi, de aici, de la această tribună, le vorbesc în primul rând românilor şi după cum ştiţi țin foarte mult la transparență și profesionalism.

PNRR pe scurt ce înseamnă, pentru că am văzut tot în spațiul public foarte multe interpretări eronate, una dintre acestea întreținute artificial în spațiul public, cu intenție, dar trebuie să știe toată lumea, toți românii trebuie să știe că este un plan diferit de ceea ce am avut noi până acum prin fonduri europene. Este un program care a apărut într-un moment dificil, când toată economia globală trecea printr-o perioadă de criză, cea mai mare criză din ultima sută de ani, și este un program, un plan care a apărut ca răspuns la această criză.

Liderii Europei s-au uitat și au văzut cum a reacționat economia Uniunii Europene, fiecare țară în parte la acest şoc – care a fost pandemia și care s-a transformat într-o criză economică, care pentru unele dintre ţările din Uniunea Europeană încă continuă, și au venit cu acest plan de investiții.

Este un plan diferit pentru că, pe lângă investiții, de care toate țările din Uniunea Europeană au nevoie, investiții targetate pentru redreasare și reziliență, acest plan vine și cu o parte de reformă, asta este partea diferită de ceea ce am avut până acum, o parte de reformă pe care fiecare guvern și-o asumă transparent, iar planul în această formă, cu cele două componente de reformă și de investiții, care sunt legate, sunt conectate, nu poţi să faci reformă fără investiții și investiţii fără reformă, chiar dacă nu era nici acest plan, a fost aprobat de toți, de toate partidele politice în Comisia Europeană, de toţi reprezentanţii, și de socialiști, şi de dreapta, și în Parlamentul European. Deci acolo nu a existat niciun fel de discuție. Este un plan în această formă aprobat la nivel european, pe care noi îl implementăm în România.

Şi mai sunt câteva lucruri care diferă de ceea cu ce eram noi obişnuiţi până acum prin fonduri europene. Un criteriu foarte important: toate investiţiile pe care le facem prin acest program trebuiesc finalizate până în 2026. Asta înseamnă că sunt proiecte mature, proiecte la care s-a mai lucrat, iar dacă nu le finalizăm, pierdem banii. Deci trebuie să fim foarte atenţi ce proiecte punem în acest plan. Şi aici nu există nici un fel de excepţie şi toată lumea ştie acest lucru. Ca o paranteză, nu mai strigaţi că proiectul X sau Y nu a fost inclus în PNRR, mai ales colegilor din opoziţie, pentru că dvs ştiţi foarte bine planul cum funcţionează şi ştiţi foarte bine că unele dintre ele nu pot să fie incluse în acest plan, le vom include în alte programe de investiţii. Deci unul dintre criterii este acesta şi este foarte important.

A doua parte importantă o reprezintă ceva nou, iarăşi, pentru toate ţările din UE, în special pentru ţările din estul Europei, această componentă importantă de „verde”, ceea ce numim „componenta verde”, de reducere a gradului de poluare şi digitalizare, două lucruri de care România are nevoie foarte mult. Şi de aceea luptăm foarte mult să avem aceşti bani să-i investim, pentru că vrem să reducem şi gradul de poluare, dar vrem şi să creștem digitalizarea în România. Aici avem şi nişte procente foarte clare pe care le-a impus Comisia Europeană prin acest program: 37% pentru tranziţia „verde”, deci tranziţia către o economie „verde” şi 20% pentru digitalizare.

Şi, bineînţeles, reforme, reforme care au fost amânate 30 de ani de zile şi pe care trebuie să le facem. Şi nu le facem doar pentru că ne spune cineva, le facem pentru că România are nevoie să treacă la următorul capitol de dezvoltare. Facem investiţii în România, dar pentru a face investiţii avem nevoie de reforme, pentru că aceste reforme garantează că investiţiile pe care le facem nu mai sunt investiţii doar pe hârtie, sunt investiţii care vor aduce bunăstare tuturor cetăţenilor României. Şi prin acest program ne asigurăm şi vă asigur, dragi colegi din opoziţie, şi am mai avut discuţia asta, că nu este un program politic pentru că este un program pe proiecte.

Dar acest Plan de Redresare şi Rezilienţă este un plan care garantează, din punctul meu de vedere şi al Guvernului pe care-l conduc, că vom avea o guvernare pe principii liberale cel puţin 8 ani de zile de-acum încolo. Vor fi investiții care se vor vedea în buzunarele tuturor românilor și românii vor aprecia acest lucru.

Până să intru în detaliile programului, a mai fost o discuţie în spaţiul public referitoare la a doua mea vizită la Bruxelles, de ce am fost acolo. România, prin acest program, atrage 29,2 miliarde de euro în 4 ani de zile, pentru investiţii, un efort pentru orice țară din lume într-o perioadă așa de scurtă, pentru a nu se destabiliza situaţia economică.

Rolul meu a fost acela de a-i asigura pe partenerii noştri, cei care au elaborat acest plan şi care au făcut designul acestui plan, că România își va menține cursul pe care și l-a asumat în ceea ce privește strategia fiscal-bugetară în perioada următoare.

România va continua să corecteze greșelile din trecut și va elimina risipa banului public, va reforma companiile de stat ca să nu mai fie găuri negre. Și vom face o corelație între performanță și venit în sectorul public. Acest plan și aceste reforme și ceea ce am prezentat eu acolo, la Comisia Europeană, le garantează tuturor partenerilor noştri internaţionali că România este pe drumul cel bun, iar aceste investiții nu vor fi irosite, aşa cum au fost irosite până acum şi ne vom ţine de ceea ce am spus, de evoluţia cheltuielilor bugetare.

Ba mai mult, acest plan sau reformă nu înseamnă ceea ce vedem în spaţiul public în fiecare zi, nu înseamnă reducerea veniturilor, reducerea pensiilor, nu înseamnă alte scenarii apocaliptice. Din contră, reformă, aşa cum o vedem noi şi o punem în acest plan înseamnă un mod de a administra aceşti bani pe care îi avem astăzi eficient şi înseamnă că putem garanta să plătim şi pensii, şi salarii mai mari până în 2030, fără să destabilizăm situaţia financiară a României. Asta înseamnă reformă, să faci cu aceiaşi bani mai mult, înseamnă un randament mai mare şi asta vom face şi prin PNRR, şi prin ceilalţi bani din buget şi prin fonduri europene. De aceea mi-am asumat şi această reformă, pentru că pe mine mă interesează toţi românii.

Mai mult, prin acest program vom garanta că investiţiile vor merge în toate colţurile României – este un alt obiectiv al acestui Plan de Rezilienţă şi Redresare. Toate zonele din România vor beneficia de pe urma acestor investiţii, nu doar anumite zone. Iar ceea ce am făcut noi până acum a fost recunoscut nu doar de Comisia Europeană, și ştiţi foarte bine, şi Agenția de rating Standard & Poor’s a revizuit ratingul de la negativ la stabil. Referitor la suma totală, de 29,2 miliarde – este un alt lucru pe care l-am spus ferm în faţa celor de la Comisia Europeană şi la care am ţinut foarte mult: România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta, pentru a arde etape, care au fost întârziate în ultimii 30 de ani de zile.

Avem nevoie de aceşti bani pentru a investi, ca să putem să prindem din urmă alte ţări dezvoltate şi acesta este rolul meu. Vă garantez tuturor că vom face acest lucru şi cu ajutorul acestui PNRR. Mai mult, România are nevoie de investitori, de toţi investitorii.

Vom putea să implementăm acest PNRR cu investitori, cu companii, în principal româneşti. De aceea, avem nevoie să eliminăm din spaţiul public toate aceste ameninţări sau scenarii false, „nu vom lua suma X, nu vom lua suma Y”. Vom lua toată această sumă. O vom folosi, iar companiile româneşti şi ceilalţi investitori sunt cei care vor implementa acest program care va duce la dezvoltarea României în perioada următoare.

Acest program este garanţia pe care o dau românilor că vom reduce semnificativ decalajele dintre noi şi ţările dezvoltate. 29,2 miliarde de euro în patru ani de zile. Unde se duc aceşti bani? Problemele pe care le-am amânat ani de zile, managementul apei – sunt aproape 2 miliarde de euro; împăduriri – 1,3 miliarde de euro; managementul deşeurilor – 1,1 miliarde de euro; transport – transport şi în această guvernare vom trece Carpaţii cu autostradă. Nu s-a putut în 30 de ani de zile, o vom face în această guvernare. Transport sustenabil – rutier, feroviar şi metrou – 7,6 miliarde de euro. Toţi aceşti bani se vor duce în investiţii de care vor beneficia toţi românii. Energie regenerabilă, infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde de euro. Se poate face şi vom face asta în România.

Cloud guvernamental, digitalizarea administraţiei publice, care tot a fost amânată ani de zile, pe care am început-o anul trecut, va continua şi prin acest program – 2 miliarde de euro. Bineînţeles, Banca Naţională de Dezvoltare ş.a.m.d… Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală – 2,1 miliarde de euro.

Fondul pentru spitale şi pentru creşterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde de euro. Da, vom face spitale noi în aceşti ani, lucru pe care nu l-a făcut nimeni în ultimii 30 de ani de zile. Vom avea spitale construite în România în perioada următoare, în patru ani de zile ceea ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani de zile.

Şi, bineînţeles, „România educată”, un alt proiect care e foarte important pentru noi – 3,6 miliarde de euro. Aşa se distribuie banii în acest proiect, bani care vor ajunge la toţi românii. Iar reformele pe care ni le asumăm sunt reforme cu care am mers şi în campania electorală şi cu care am primit votul românilor şi cu care am format această coaliţie de guvernare.

Avem votul acestor români pentru a implementa reforme, aşa cum am spus: reforma pensiilor – ca să ne asigurăm că putem să plătim pensii şi în 2030, avem un sistem de pensii sustenabil; reforma companiilor de stat – să ne asigurăm că nu mai aruncăm bani în găuri negre; reforma administraţiei publice, aici toţi românii vor o administraţie publică performantă şi asta este ceea ce ne spun de fiecare dată când ne întâlnim cu ei; în justiţie; în transport fără emisii de carbon; energie regenerabilă. Acestea sunt reformele, nu există niciun secret, ni le-am asumat pentru că sunt reforme bune pentru români.

Dragi români, doar prin investiţii şi reforme putem să reducem sărăcia. Nu există altă soluţie. De aceea, acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă este important. Investim şi, în acelaşi timp, facem reforme. Nu există altă soluţie. Şi am să vă spun un secret, astăzi – este nevoie de toată clasa politică pentru a atinge obiectivul acestui program de dezvoltare a României, pentru că este programul românilor.”

Știrea inițială:

Actualizare 16:00. „Birourile Permanente Reunite au hotărât convocarea plenului camerelor reunite pentru miercuri, la ora 13.00. Pe ordinea de zi vor fi doar două puncte: prezentarea Planului Naţional de Rezilienţă şi Recuperare, cu intervenţii din partea grupurilor parlamentare, pe baza reprezentării în Parlament. La punctul doi – ratificarea tratatului, Euroatomului, o ratificare care este extrem de importantă pentru că ratificarea trebuie făcută în fiecare ţară şi de acest moment depinde când Comisia Europeană poate realiza împrumutul”, a spus Ludovic Orban.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că nu va fi o dezbatere, ci grupurile îşi vor prezenta poziţiile.

Premierul va avea la dispoziţie 60 de minute, din care îşi poate păstra şi timp la final pentru a da anumite răspunsuri.

„PNRR va fi pus pe masa Comisiei (Europene – n.r.) în timpul convenit”, a conchis Ludovic Orban.

Știrea inițială:

„Cîţu şi Orban vor să blocheze toată Europa. Nu vor să vină în Parlament să prezinte PNRR, aşa acum este normal”, a spus Marcel Ciolacu.

Liderul social-democrat precizează că Polonia, Spania, Italia şi Franţa au prezentat PNRR-ul în Parlament.

Citește și Un comitet interministerial va urmări derularea PNRR. Proiectele anunțate de Florin Cîțu

„Dacă mâine (miercuri – n.red.) în Parlament, prezentarea PNRR nu este punct separat pe ordinea de zi, PSD va intra în grevă parlamentară. De ce vor Cîţu şi Orban să ascundă PNRR? Cum vor explica la Bruxelles blocarea întregii Europe doar pentru că nu sunt în stare să aibă o prezentare publică a unui plan care va afecta România pentru următorii 5 ani? Românii trebuie să afle adevărul legat de îngheţarea pensiilor, salariilor şi a alocaţiilor, de creşterea taxelor şi impozitelor pentru firme, precum şi faptul că agricultura românească va primi… zero lei pentru irigaţii”, conchide Ciolacu.

Întrebat despre anunțul lui Marcel Ciolacu, prim-vicepreședintele Sorin Grindeanu a răspuns: „Ah, da? Nu știam!”