• În război în Ucraina au apărut primele fisuri în mass-media rusă: predarea de la Liman devine o problemă politică.
  • În ciuda controlului strict de către Kremlin, unele talk-show-uri încep să admită că „situaţia devine dificilă”.
  • Şi în unele ziare sunt citate sentinţele lui Kadîrov şi Prigojin, critici în mod deschis la adresa şefului de stat major Gerasimov.

În război în Ucraina au apărut primele fisuri în mass-media rusă: predarea de la Liman devine o problemă politică. În ciuda controlului strict de către Kremlin, unele talk-show-uri încep să admită că „situaţia devine dificilă”. Şi în unele ziare sunt citate sentinţele lui Kadîrov şi Prigojin, critici în mod deschis la adresa şefului de stat major Gerasimov.

„Bună dimineaţa, Rusia! Puţină muzică imediat, pentru a face faţă acestor momente grele cu un zâmbet”, aşa se vorbeşte la radioul rusesc. Semn că lucrurile nu merg bine. Iar în zidul ridicat de propaganda presei de stat s-au infiltrat câteva crăpături.

Celebrele talk-show-uri TV, cel mai puternic megafon disponibil Kremlinului, continuă de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Cu unele excepţii notabile, duminică. Un post a arătat triumfal al corespondentului de război Dmitri Kulko. „Linia frontului devine un cimitir imens pentru soldaţii ucraineni”. La NTV, Anatoli Maiorov a susţinut neutru versiunea dată în urmă cu câteva zile de Ministerul Apărării. „Este în curs de retragere, dar numai pentru a evita încercuirea”.

Recomandări

UNGARIA E OUT
KENNEDY A VORBIT CU TRUMP
TRUMP SCOATE COLȚII LA KAMALA
SPORTIVII ROMÂNI SE PREGĂTESC DE J.O.
PRINȚUL PHILLIP AR FI IMPLICAT ÎN AFACEREA PROFUMO
MARINA SUA ARE PROBLEME DE 132 MLD $

Surpriza a venit de la Rossiya 1, unde Dmitri Kiselyov, care împreună cu Vladimir Soloviov, celebru în toată, este cel mai popular şi mai zelos fan Putin, a recunoscut că în Donbass „situaţia devine foarte grea”.

„O problemă politică”

Nezavisimaya Gazeta, ziarul înfiinţat în 1999 de oligarhul Boris Berezovkij, scrie pe prima pagină că „predarea lui Lyman devine o problemă politică”.

Există nume şi prenume ale principalilor critici, iar şi asta reprezintă o noutate. Sunt citaţi liderul cecen Ramzan Kadyrov şi şeful Brigăzii Wagner Evgenij Prigozhin, care sunt foarte nemulţumiţi de şeful Statului Major Valerij Gerasimov şi ar dori introducerea legii marţiale în zonele de graniţă, precum şi utilizarea armelor nucleare tactice.

Soloviev, mai furios decât de obicei, a criticat birocraţia ţării sale, despre care a spus că împiedică aprovizionarea corectă cu arme şi resurse pe front.

Atât în ​​talk-show-uri, cât şi în ziare, această conştientizare a dificultăţilor se traduce într-un flux suplimentar de retorică anti-occidentală şi anti-NATO, asezonată cu insultele obişnuite. Peste tot se caută urgent un ţap ispăşitor.