- Un document intern al Banca Mondială arată că 27 de state încearcă să activeze mecanisme rapide de finanțare pentru a face față efectelor economice ale războiului din Orientul Mijlociu.
- Conflictul a provocat perturbări pe piețele energetice și în lanțurile globale de aprovizionare, afectând în special țările în curs de dezvoltare prin scumpirea combustibililor și blocarea livrărilor de îngrășăminte.
- Experții spun că multe state preferă fondurile Băncii Mondiale în locul programelor FMI, care implică adesea măsuri de austeritate.
Un document intern al Băncii Mondiale arată că 27 de state încearcă să activeze mecanisme rapide de finanțare pentru a face față efectelor economice ale războiului din Orientul Mijlociu. Documentul nu precizează statele implicate și nici valoarea totală a sumelor care ar putea fi accesate, potrivt Reuters.
În același timp, oficiali din Kenya și Irak au confirmat că solicită sprijin financiar rapid pentru a face față impactului economic al conflictului. În Kenya, creșterea prețurilor la combustibili a afectat grav economia, în timp ce Irakul se confruntă cu o scădere semnificativă a veniturilor din petrol. Conflictul a provocat perturbări pe piețele energetice și în lanțurile globale de aprovizionare, afectând în special țările în curs de dezvoltare prin scumpirea combustibililor și blocarea livrărilor de îngrășăminte.
Documentul nu precizează statele implicate și nici valoarea totală a sumelor care ar putea fi accesate. Totuși, oficiali din Kenya și Irak au confirmat că solicită sprijin financiar rapid pentru a face față impactului economic al conflictului. În Kenya, creșterea prețurilor la combustibili a afectat grav economia, în timp ce Irakul se confruntă cu o scădere semnificativă a veniturilor din petrol.
Conform documentului, trei state au aprobat deja noi instrumente financiare de urgență de la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, iar celelalte se află încă în proces de finalizare a procedurilor.
Cele 27 de țări fac parte dintre cele 101 state care au acces la mecanisme speciale de finanțare în caz de criză. Dintre acestea, 54 au aderat la „Opțiunea de răspuns rapid”, un program care permite utilizarea a până la 10% din fondurile nealocate deja existente.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga a declarat recent că instrumentele de criză ale instituției ar putea mobiliza între 20 și 25 de miliarde de dolari prin finanțări contingente și realocări rapide de fonduri. Potrivit acestuia, suma ar putea ajunge la 60 de miliarde de dolari în următoarele șase luni, iar pe termen mai lung chiar la 100 de miliarde de dolari.
La rândul său, șefa Fondul Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, estima că până la 12 țări ar putea solicita sprijin financiar de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, surse apropiate situației susțin că solicitările oficiale au fost, până acum, limitate.
„Țările sunt într-o stare de așteptare”, a declarat una dintre surse sub protecția anonimatului.
Kevin Gallagher, director al Centrului pentru Politici de Dezvoltare Globală de la Boston University, consideră că multe state preferă să apeleze la Banca Mondială în locul Fondului Monetar Internașional, deoarece programele FMI implică adesea măsuri de austeritate care pot accentua tensiunile sociale deja existente.
Războiul dintre Israel-SUA și Iran a perturbat lanțurile globale de aprovizionare și transporturile de îngrășăminte către țările în curs de dezvoltare, amplificând presiunea economică asupra statelor vulnerabile.