- Le Figaro observă că e prima ajustare vizibilă a posturii americane din Europa după 2022.
- Le Monde vorbește despre „o repoziționare strategică”: Washingtonul își testează aliații europen.
- TVP World (Polonia) vorbește despre „surprindere și neliniște” la Varșovia.
Anunțul privind reducerea trupelor americane din Europa de Est a stârnit reacții amestecate în capitalele NATO. Romania consideră retragerea o mișcare „normală”, dar presa europeană citește diferit semnalul venit de la Washington.
Cum interpretează presa franceză decizia americană?
Le Figaro descrie mișcarea ca pe o „retragere parțială” și observă că e prima ajustare vizibilă a posturii americane din Europa după 2022. Publicația notează că Pentagonul „își concentrează eforturile spre Indo-Pacific”, dar păstrează „elemente de disuasiune” pe flancul estic. Le Monde nuanțează și vorbește despre „o repoziționare strategică”, sugerând că Washingtonul își testează aliații europeni. Jurnaliștii de la Paris remarcă și dimensiunea politică internă: Trump vrea să transmită electoratului american că Europa trebuie să se apere singură. În Franța, comentatorii militari văd gestul că pe o dovadă că SUA nu mai vor să fie „umbrela automată” a continentului, dar mențin infrastructura critică în România.
Cum reacționează presa și oficialii din Europa de Est?
Reuters și AA.com.tr confirmă că decizia privește brigada dislocată și în Bulgaria, Slovacia și Ungaria, dar doar România și Polonia au comentat public. În Polonia, Ministrul Apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a spus că „Varșovia nu a fost informată despre vreo reducere pe teritoriul său” și a reafirmat alianța de neclintit cu Washingtonul. Pentru Bulgaria și Slovacia, nu există reacții oficiale la data de 29 octombrie. Ungaria, potrivit Reuters, nu a emis niciun comentariu, dar presa locală amintește că trupele americane de acolo sunt limitate numeric. Tonul general este precaut, dar fără semne de tensiune în interiorul NATO.
Ce semnal transmite această decizie pentru NATO și pentru Rusia?
Anadolu Agency scrie că decizia este „efectul noilor priorități ale administrației Trump”, care cere statelor NATO să atingă pragul de 5% din PIB pentru apărare. Reuters adaugă că SUA vor responsabilizarea Europei și reducerea costurilor externe. Kyiv Post avertizează că orice reducere a prezenței americane în Europa de Est e privită la Moscova că un semn de slăbiciune. Totuși, NATO a confirmat că flancul estic rămâne întărit: 2.500 de militari din Franța, Italia și Olanda suplinesc parțial plecarea americanilor. Pentru moment, decizia SUA pare mai mult o recalibrare politică decât o retragere militară reală. Rămâne de văzut dacă această „ajustare” va calma sau va tensiona echilibrul dintre NATO și Rusia.
