Robert Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului: „Modificăm Legile Justiției pentru că vrem să fim cu „rule of law”, vrem să spunem „enough” cu MCV”

• „Este un angajament în programul de guvernare de a închide acest capitol, coaliția s-a angajat să închidă MCV”
• „Decizia pe Schengen se ia în noiembrie – decembrie 2022”
• „N-a scos nimeni din lege această interdicție a colaborării magistraților cu serviciile secrete. Interdicția se referă la membrii CSM. Interdicția ar trebui să se regăsească în legea privind SRI. Dispozițiile acestea sunt convins că se vor regăsi în Legile Securității”
• „Nu se va întâmpla prea curând ca deciziile CCR să se bată cap în cap cu deciziile CJUE. Deciziile CCR nu devin facultative”
• „Noi nu putem pune în lege conduita Președintelui României, dacă refuză o numire la șefia marilor parchete”
• „O țară nu poate să stea în loc: Comisia de la Veneția se întâlnește o dată la 6 luni, textele le vede de 2 ani”
• „Recrutarea judecătorilor în România are cea mai mică durată. Nicăieri în Europa un judecător nu poate lua decizii definitive la 3 ani după terminarea facultății”
• „Nu știu să avem Legile Securității Naționale ca prioritate în programul de guvernare al coaliției. Nu cred că veți avea această surpriză în acest an”
• „Când Guvernul va veni cu un pachet de legi pe Securitatea Națională el trebuie să fie foarte bine dezbătut în Parlament. Fiecare cuvințel, fiecare virgulă din Legile Securității Naționale trebuie întoarsă pe toate fețele în Parlament”
• „Mi-e greu să spun dacă plagiatul este o formă de furt, în sensul de infracțiune. Plagiatul înseamnă să-ți asumi ceva ce nu este al tău. Un om responsabil nu poate rămâne într-o funcție publică dacă a plagiat”
• „Eu nu știu cum funcționează „metoda coperta”, poate cineva curajos ne lămurește. Vreau să-i strâng mâna unui avertizor de integritate, nu știu niciunul”.

„Sunt singurul din Parlament care cunosc din interior cele trei puteri ale statului. Am făcut cele mai multe investiții în Justiție. Nu se mai discută despre ce se întâmplă în penitenciare. De SIPA nu mai știu nimic, n-a fost reînviată. Cele mai multe modificări sunt la Legea Educației și la Legea privind circulația pe drumurile publice. Este un angajament în programul de guvernare de a închide acest capitol. În 2018 a fost cea mai largă dezbatere pe legile Justiției. Coaliția s-a angajat să închidă MCV. MCV este parte a angajamentului pe care România și l-a luat față de Bruxelles. Decizia pe Schengen se ia în noiembrie – decembrie 2022. Este o altă discuție cum România își ia în general angajamentele (…)

N-a scos nimeni din lege această interdicție de colaborare cu serviciile secrete. Interdicția se referă la membrii CSM. Interdicția ar trebui să se regăsească în legea privind SRI. Dispozițiile acestea sunt convins că se vor regăsi în legile Securității. Interdicția nu ar trebui să se regăsească în legea privind judecătorii și procurorii. Nu este decizia PSD, este un proiect asumat de coaliție”, a declarat vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Liderul PSD susține că în noile Legi ale Justiției nu există un ordin de precădere al respectării deciziilor CJUE, CEDO, CCR și ÎCCJ pentru magistrați, dar în același timp este de părere că președintele României nu poate fi responsabilizat și obligat să-și justifice refuzul în cazul numirilor la șefia marilor parchete:

„Proiectul de lege este un organism viu, vor fi modificări destule și la Senat. Nu există o ordine de precădere în respectarea deciziilor. Nu se va întâmpla prea curând ca deciziile CCR să se bată cap în cap cu deciziile CJUE. Proiectul de lege a venit în Camera Deputaților fără obligația respectării deciziilor CCR. Deciziile CCR nu devin facultative, sunt în continuare obligatorii pentru judecători, indiferent de text. (…) Procedura de numire va fi publică, intervievarea candidaților. Noi nu putem pune în lege conduita Președintelui României. Dacă 6 milioane de români au ales un Președinte înseamnă că au avut încredere în el. Nu trebuie să fie totul în lege, unele lucruri țin și de înțelegerea funcției prezidențiale. Nu este firesc să se rezolve în interiorul CSM disputele și să se trimită la Parlament o opinie unitară?”.

Robert Cazanciuc este de părere că nu este neapărat obligatoriu un nou aviz al Comisiei de la Veneția pe noile proiecte legislative, având în vedere că responsabilii Comisiei Europene cunosc deja modificările făcute iar Comisia de la Veneția este consultată de aproape 2 ani pe aceste proiecte de lege:

„Tocmai au fost eliminați șeful ÎCCJ și Procurorul General ca titulari ai acțiunilor disciplinare.Toată lumea este de acord să fie responsabilizați judecătorii pe redactarea deciziilor. (…) Poate evaluarea Comisiei de la Veneția va fi una pozitivă. O țară nu poate să stea în loc: Comisia de la Veneția se întâlnește o dată la 6 luni, textele le vede de 2 ani. Recomandările comisiei de la Veneția pentru procurori se regăsesc în lege. Vrem să fim cu „rule of law”, vrem să spunem „enough” cu MCV”.

Vicepreședinte al Senatului și lider al PSD, Robert Cazanciuc crede că în viitor coaliția ar putea modifica și Codurile Penale pentru a pune în acord prevederile cu deciziile CCR: „Sunt multe decizii ale CCR care pot duce la modificările Codurilor. Sunt 3 categorii de modificări în legile Justiției. Recrutarea judecătorilor în România are cea mai mică durată. Nicăieri în Europa un judecător nu poate lua decizii definitive la 3 ani după terminarea facultății. În lege se revine la completele colegiale pentru tinerii judecători ca să aibă de la cine să învețe”.

În ceea ce privește noile Legi ale Securității Naționale, Robert Cazanciuc spune că adoptarea acestora nu este o prioritate în programul de guvernare al actualei coaliții:

„N-avem nici legi și nici proiecte de legi ale Securității Naționale. Nu știu să avem Legile Securității Naționale ca prioritate în programul de guvernare al coaliției. Nu știu să se fi angajat Guvernul la vreun calendar pe legile Securității. Nu cred că veți avea o asemenea surpriză în acest an. După 30 de ani, nu cred că este nefiresc să discutăm despre modificarea legilor Securității, cu războiul la frontieră. Guvernul trebuie să elaboreze proiectele de legi ale Securității. Guvernul se consultă cu cei chemați să apere diverse valori și cu cei care apără țara de diverse pericole. (…) Putea să fie declarația unui lider din perioada interbelică. Nu este nefiresc să existe un dialog între politic și servicii. Au fost discuții despre influența pe care au avut-o serviciile asupra unor politicieni. Dacă vrei să iei decizii, trebuie să te informezi. (…) Serviciile trebuie să aibă rolul lor foarte bine stabilit într-un cadru legal. Atunci când Guvernul va veni cu un pachet de legi pe Securitatea Națională el trebuie să fie foarte bine dezbătut în Parlament. Fiecare cuvințel, fiecare virgulă din Legile Securității Naționale trebuie întoarsă pe toate fețele în Parlament ca toată lumea se înțeleagă foarte clar același lucru, ca fiecare să-și știe până unde i se întinde competența, obligațiile, și de unde începe răspunderea. Pentru că altfel, dacă lucrurile nu sunt clare, mai devreme sau mai târziu cineva o să greșească. Orice reglementare care nu este clară duce până la urmă la greșeli (…). Nu m-am uitat absolut deloc pe draft-urile apărute pe Legile Securității Naționale”.

Despre scandalul plagiatelor din Guvernul României, Robert Cazanciuc a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News că nu crede că miniștrii care se dovedesc plagiatori mai trebuie să rămână în Executiv:

„Mi-e greu să spun dacă plagiatul este o formă de furt, în sensul de infracțiune. Plagiatul înseamnă să-ți asumi ceva ce nu este al tău. Nu cred că vreun ministru dovedit că a plagiat a mai rămas în Guvern. Un om responsabil nu poate rămâne într-o funcție publică dacă a plagiat. Justiția lucrează în ritmul ei în cazul Nicolae Ciucă. Chestia cu coperta îmi sună a roman polițist, nu cred foarte tare în ea. Eu nu știu cum funcționează „metoda coperta”, poate cineva curajos ne lămurește. Vreau să-i strâng mâna unui avertizor de integritate, nu știu niciunul”.