- R. Abramovich avea o avere estimată în 2021 la 15 miliarde USD, de atunci a scăzut.
- Problemele au început pentru Abramovich în 2022, când Occidentul a impus sancțiuni oligarhilor ruși.
- Abramovich a fost un timp patronul echipei Chelsea FC, de care la fel s-a folosit pentru a ascunde venituri
Oligarhul rus Roman Abramovich, emigrat în Marea Britanie, ar putea datora autorităților fiscale britanice 1 miliard de lire sterline. Conform unor investigații de presă, Abramovich și-ar fi distribuit averea în peste 200 de fonduri de investiții, așa-numitele hedge fund-uri din lumea întreagă pentru a fi mai greu de identificat. Desigur, nici veniturile provenite din aceste investiții nu au fost vizibile autorităților britanice, scrie The Guardian.
Advertisment
Documentele divulgate și documentele depuse în instanță aruncă o nouă lumină asupra modului în care a fost gestionat venitul provenit dintr-un teanc de 6 miliarde de dolari acumulat de unul dintre cei mai bogați oameni din lume.
Fostul proprietar al echipei Chelsea FC a încredințat aproape jumătate din averea sa unui număr de peste 200 de fonduri speculative, inclusiv unora dintre cei mai prestigioși administratori de fonduri din lume, folosind o structură complicată care a trecut prin Cipru și Insulele Virgine Britanice (BVI), arată dosarele.
Recomandări
Structura a rezistat cel puțin până în 2022, când Abramovici a făcut parte dintr-un grup de aliați puternici ai Kremlinului loviți de sancțiuni din partea guvernelor occidentale ca răspuns la invazia la scară largă a Ucrainei.
O investigație internațională realizată de Guardian, Biroul de Investigații Jurnalistice și BBC indică faptul că, deși investițiile au fost realizate de societăți cu sediul în Insulele Virgine Britanice, acestea par să fi fost controlate timp de aproape două decenii de un cadru superior care lucra pentru Abramovici, care era stabilit în Anglia din 2004.
Dacă deciziile cheie privind investițiile au fost luate în Marea Britanie, companiile oligarhului ar putea datora mai mult de 500 de milioane de lire sterline în taxe, sugerează analiza documentelor. Luând în considerare dobânzile și penalitățile pentru plăți întârziate, HMRC ar putea fi datoare cu până la 1 miliard de lire sterline.
Rețeaua fondurilor speculative
Tranzacția de 13 miliarde de dolari de vânzare a afacerii sale cu petrol și gaze din Siberia către compania rusă de stat Gazprom a fost cea care l-a propulsat pe Abramovich în rândul super-bogaților în 2005.
Mare parte din bani nu au rămas în Rusia. Pe parcursul a două decenii, Abramovici a achiziționat case de lux în Londra și în sudul Franței, o colecție de artă valoroasă și un club de fotbal londonez. Dar a făcut și investiții, folosind o structură în centrul căreia se afla o societate, Keygrove Holdings Limited, înregistrată în BVI.
Keygrove a fost deținută mai întâi de Sara Trust, apoi din 2010 de HF Trust. Ambele trusturi aveau sediul în Cipru și Abramovich era singurul lor beneficiar până în 2022, când a fost înlocuit de cei cinci copii ai săi. La rândul său, Keygrove deținea mai mult de o duzină de societăți din Insulele Virgine Britanice, fiecare dintre acestea vărsând sute de milioane de dolari în investiții, inclusiv în fonduri speculative din întreaga lume.
Dosarele sugerează că aceste societăți de investiții offshore nu plăteau impozit pe profit în Regatul Unit. Însă dosarele Cyprus Confidential ridică serioase semne de întrebare cu privire la faptul dacă acestea ar fi trebuit să facă acest lucru.
Mâna dreaptă a lui Abramovici
Lista fondurilor speculative în care a investit Abramovici este o listă a firmelor de top de pe Wall Street și din City-ul londonez, însă numele lor vor însemna prea puțin pentru un economisitor obișnuit: clienții trebuie să investească de obicei minimum 100 000 de dolari pentru a intra în aceste cluburi exclusiviste.
Printre acestea se numără cel mai mare administrator de active din lume, BlackRock; grupul britanic Brevan Howard, al cărui fondator Alan Howard a donat 1 milion de lire sterline conservatorilor înainte de ultimele alegeri generale; și Marshall Wace, al cărui fondator Paul Marshall finanțează publicația britanică de dreapta GB News și tocmai a achiziționat revista de știri conservatoare Spectator. Fondurile nu sunt responsabile de afacerile fiscale ale investitorilor lor și nu există nicio sugestie că scurgerile de informații ridică semne de întrebare cu privire la comportamentul lor.
Pe măsură ce valoarea investițiilor creștea, profiturile se acumulau în societățile offshore. Legislația britanică privind modul de impozitare a profiturilor realizate de societățile din străinătate este complexă, dar se bazează pe un concept relativ simplu: cine ia deciziile-cheie și unde.
Dacă o persoană din Regatul Unit exercită „conducerea și controlul central”, societatea poate fi considerată rezidentă în Regatul Unit în scopuri fiscale. Dacă societățile doresc să fie impozitate în străinătate, orientările HMRC recomandă ca luarea deciziilor strategice să aibă loc și în străinătate.
Aceste orientări, concepute pentru a promova Regatul Unit ca centru financiar pentru cei care au bani în străinătate, pot duce la înființări care par destul de artificiale. Directorii se deplasează în paradisuri fiscale precum Jersey sau Insula Man pentru a aproba deciziile, asigurându-se că normele sunt, cel puțin din punct de vedere tehnic, respectate. Dar cei care gestionează structura Abramovich nu par să fi respectat cerințele de bază pentru ca o astfel de schemă să funcționeze în mod legitim.
Profituri și penalități
Deși o cifră exactă este imposibil de calculat pe baza datelor, sumele totale potențial datorate sunt enorme. Analiza datelor sugerează că, între 2004 și 2018, profiturile realizate de structura Keygrove ar putea ajunge până la 3,8 miliarde de dolari. În acest caz, suma impozitelor neplătite în Regatul Unit ar putea fi de 536 de milioane de lire sterline, conform analizei examinate de experții fiscali.
În cazul în care HMRC ar ajunge la concluzia că societățile lui Abamovici nu au plătit această sumă, acestora li s-ar percepe și dobânzi la suma totală evitată, care s-ar ridica la cel puțin 145 de milioane de lire sterline. Societățile care nu își plătesc impozitele – și care nu dezvăluie acest lucru în mod voluntar – sunt, de asemenea, supuse unor penalități de întârziere de până la 70% din suma neplătită, dacă neplata este considerată deliberată.
În funcție de gravitatea cazului, HMRC ar putea solicita între 651 și 1 miliard de lire sterline, sugerează analiza. În cazul în care o obligație este datorată, unele ar putea fi prescrise din cauza perioadei de timp care a trecut. Cu toate acestea, The Guardian a făcut estimări prudente cu privire la ratele impozitului pe profit.
Citește și
- Descoperirea aminoacizilor pe Bennu ar putea influența teoria originii vieții
- Ceața își face apariția de mâine, însă maximele rămân anormal de mari pentru ultima zi de ianuarie
- Haute Couture Week redefinește moda la Paris. Ce colecții au prezentat Valentino și Jean Paul Gaultier
Partenerii noștri