Cum a devenit România depozitul ilegal de deșeuri al Uniunii Europene

• Bucureștiul protestează cu privire la un val de transporturi ilegale de gunoi, după ce mai multe țări din Asia au refuzat să primească gunoiul din Occident.
• China a interzis importurile de gunoi din țările industrializate.
• Eliminarea reziduurilor periculoase poate costa până la 1.000 de euro pe tonă în țări precum Germania, Belgia și Grecia.
• Transporturi ilegale de gunoi din Japonia, China și Arabia Saudită au fost depistate în portul din Constanța.

România începe să devină un nou loc de depozitare pentru gunoiul importat ilegal din țările europene din Vest, la trei ani după ce China a interzis importurile de gunoi din țările industrializate, scrie Radio Europa Liberă.

Tanczos Barna, ministrul român al Mediului, a informat recent, în cadrul unei emisiuni de televiziune locală, că traficul de gunoaie în România reprezintă o problemă uriașă, declarând că: „este un fenomen larg răspândit, un fenomen bazat pe regula care permite trecerea materiilor prime de la un stat membru al UE la altul.”

„Teoretic, ceea ce se aduce cu aceste containere este materia primă pentru reciclare”, a afirmat Tanczos Barna. „Spun «teoretic» pentru că foarte des în aceste containere se află altceva decât ceea ce este declarat.”

Eliminarea reziduurilor periculoase poate costa până la 1.000 de euro pe tonă în țări precum Germania, Belgia și Grecia. În schimb, companiile caută să economisească din cheltuieli trimițând gunoiul în România, unde afacerile de succes de pe piața neagră cer cam 250 de euro pe tonă pentru a-l accepta. Cu toate acestea, deșeurile sunt pur și simplu aruncate la gropile de gunoi sau arse, în loc să fie eliminate în conformitate cu normele.

Conform lui Octavian Berceanu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului din România, doar în 2021 au fost traficate 3.700 de tone de gunoaie în România.

Care sunt cele mai notabile transporturi

Aceasta include următoarele: pe 7 mai, în portul Constanța au fost depistate zece containere din Germania, pline cu diverse gunoaie, precum hârtie și plastic; 10 tone de gunoi de sticlă au fost încărcate în Grecia pe 31 mai și se îndreptau spre o afacere din județul Călărași; 20 de tone de plastic care urmau să fie transportate către o firmă din Giurgiu au fost descoperite la frontieră pe 10 iunie; Poliția de frontieră din Bihor a descoperit aproape 16 tone de gunoaie, în principal haine și încălțăminte, pe 11 iunie. Conducătorul camionului nu a prezentat documentele necesare pentru a permite importul.

Transporturi ilegale de gunoi din Japonia, China și Arabia Saudită au fost depistate în portul din Constanța. Conform lui Berceanu, fluxul gunoaielor a crescut considerabil în ultimii ani, pe măsură ce țările caută noi zone în care să depoziteze gunoiul, deoarece China și o serie de alte țări asiatice au refuzat să mai accepte acest lucru.

Guvernanții promit că o să întărească legislația

Cu toate acestea, importul legal de produse de bază, cum ar fi deșeurile de plastic, pe care firmele românești de reciclare le achiziționează din străinătate pentru a-și menține operațiunile la capacitate maximă, face mai dificilă identificarea deșeurilor ilegale la graniță. În 2019, România a reciclat doar 12% din gunoiul său, una dintre cele mai scăzute rate din Europa.

Potrivit ministrului Mediului, Tanczos Barna, „deșeurile care ajung în România din alte țări europene sunt trecute în documentele oficiale ca materie primă pentru reciclare, dar firma care le importă procesează doar 10%, iar restul ajung la groapa de gunoi”. Contrabandiștii maschează alte gunoaie ca bunuri second-hand pentru a le vinde românilor, evitând astfel autoritățile vamale.

„Vrem să ne consolidăm legislația pentru a putea impune pedepse cu închisoarea”, spune Berceanu, adăugând: „Din punctul meu de vedere, este o chestiune de securitate națională.”