- Miruță cere mutarea echipamentelor NATO (anti-drone, radare, rachete) în Marea Neagră pentru o nouă misiune de descurajare a Rusiei.
- Miruță: „Cer o distribuție echitabilă a resurselor pe Flancul Estic, de la Marea Neagră la Baltică, inclusiv mai multe sisteme anti-drone, radare și rachete antiaeriene”.
- România, cu o frontieră de 650 km cu Ucraina, a înregistrat peste 12 incursiuni cu drone de la invazia din 2022.
„NATO ar trebui să transfere echipamente anti-drone, radare și rachete de apărare aeriană în zona Mării Negre, în cadrul unei noi misiuni aliate destinată să descurajeze Rusia”, a declarat ministrul român al Apărării, Radu Miruță, pentru POLITICO.
„Marea Neagră este o zonă de interes major pentru ruși“, a explicat Miruță, în marja Conferinței de Securitate de la München. „Marea Neagră trebuie protejată, iar România dorește ca NATO să asigure această protecție”.
Anul trecut, NATO a inițiat misiunile Baltic Sentry și Eastern Sentry, pentru a contracara tăierile de cabluri subacvatice și a întări apărarea aeriană vulnerabilă. Săptămâna trecută, a urmat Arctic Sentry, menită să calmeze temerile aliaților privind anexarea Groenlandei, pe fondul amenințărilor lui Donald Trump.
Miruță pledează acum pentru o misiune similară, Black Sea Sentry, pe fondul provocărilor României în contracararea atacurilor cu drone rusești din Ucraina.
Un oficial NATO a răspuns POLITICO că Alianța „va adapta în continuare“ misiunea Eastern Sentry împotriva „încălcărilor iresponsabile ale spațiului aerian, inclusiv în România“, colaborând strâns cu Bucureștiul pentru a o consolida.
România, cu o frontieră de 650 km cu Ucraina, a înregistrat peste 12 incursiuni cu drone de la invazia din 2022.
Deși România a modificat legislația, a redistribuit trupe la graniță și a cumpărat sistemul american Merops anti-drone, incidentele persistă.
„Dronele vin peste Marea Neagră spre Ucraina, iar activitatea crește“, a spus Miruță. „E imposibil să monitorizăm non-stop întreg teritoriul; ne concentrăm pe zone populate. Fiind pe malul opus al Dunării, e greu să anticipăm traiectoria lor”.
O misiune în Marea Neagră ar avea avantaje mai ample. Deși Eastern Sentry acoperă spațiul aerian românesc, amenințarea rusă vizează și marea, susține Oana Popescu-Zamfir, directorul GlobalFocus Center din București.
Prezența rusă dezvăluie un „deficit major“ în intelligence, supraveghere și recunoaștere. Proiectul Neptun Deep, care intră în funcțiune anul viitor, crește riscul de acțiuni hibride rusești, inclusiv sabotaje, bruiaj GPS sau nave suspecte. NATO ar putea contracara cu drone subacvatice, sateliți îmbunătățiți și monitorizare centralizată.
Miruță susține ferm: „Cer o distribuție echitabilă a resurselor pe Flancul Estic, de la Marea Neagră la Baltică, inclusiv mai multe sisteme anti-drone, radare și rachete antiaeriene”.
Aliații NATO sunt însă rezervați, temându-se de suprasolicitarea resurselor. „Modelul de forțe e deja întins; nu există entuziasm mare“, a spus un diplomat sub anonimat.
Pentru Miruță, e o problemă de echitate: „Resursele sunt concentrate în Baltică, dar Marea Neagră are și ea nevoie. Să le repartizăm echilibrat între cele două zone.“
