• Raport ING: România va avea un deficit bugetar de 7,3% din PIB în 2021
  • Necesarul de finanțare: 7 mld.euro de pe piețe externe + 4 mld.lei de pe piețe interne
  • Guvernul Cîțu speră la o creştere economică de 4,5%
  • Comisia Europeană vorbeşte de o creştere de doar 3,3%

9,8% din PIB. Atât a fost deficitul bugetului de stat în 2020, anul în care pandemia a lovit puternic economia şi finanţele statului.

Am cheltuit mai mult decât am încasat. Și asta ne va costa. Iar pentru acest an, ne așteaptă un deficit de peste 7% din PIB. O spune Valentin Tătaru, noul economist-şef al ING Bank România, potrivit Ziarului Financiar.

Valentin Tătaru vorbește despre un deficit bugetar de 7,3% din PIB în 2021. Asta depășește proiecția Guvernului. Care țintește un deficit de 7% din PIB pentru anul acesta. Așa că avem nevoie de corecții. Cum facem asta? Prin împrumuturi.

Recomandări

ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
SUSPECTUL E ARESTAT
TRUMP AMENINȚĂ PANAMA
FRANȚA ȚINE DOLIU

Economistul-șef al ING Bank România spune că avem nevoie de împrumuturi de 7 mld.euro de pe piața externă ca să acoperim necesarul de finanțare. Și de împrumuturi de pe piața internă de 4 mld. lei prin emisiuni de titluri de stat pentru populație.

Se presupune că împrumuturile le vom acoperi prin investiții sau prin creșterea veniturilor care vin odată cu investițiile. O altă variantă ar fi reducerea de cheltuieli. Dar e puțin probabil, cât timp plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor reprezintă nu mai puţin de 93% din veniturile fiscale.

O situaţie nemaiîntâlnită, scrie Ziarul Financiar. Cam asta ar trebui să facă statul. Însă, cel mai probabil, vom acoperi împrumuturile prin alte împrumuturi. Ceea ce înseamnă că datoria noastră tot crește.

Suntem deja în februarie, dar nu avem buget. E o poveste care oricum se repetă an de an. Chiar mai devreme, fostul ministru al Finanțelor și actualul premier, Florin Cîțu, a spus că bugetul de stat întârzie pentru că miniștrii trebuie să propună planuri de reformă a companiilor din subordine.

Pentru anul acesta, Guvernul Cîțu speră la o creştere economică de 4,5%. Este cea mai optimistă dintre prognoze. Comisia Europeană vorbeşte de o creştere de doar 3,3% pentrul anul acesta, scrie Ziarul Financiar.