• Ilie Bolojan a declarat că România are un interes strategic să susțină Ucraina în continuare, cu accent pe securitatea Europei
• Summitul de la Paris a discutat coordonarea SUA și a altor state pentru apărarea flancului estic și întărirea Ucrainei până la pace.
• Forțele de menținere a păcii nu vor ajunge la linia frontului, ci vor fi amplasate în zona de est, cu tranzit prin România.
• Creșterea forțelor NATO pe flancul estic va fi analizată în detaliu la summitul NATO din vară.
• Garantii de securitate nu au fost discutate, deoarece nu există încă un acord de pace, spune Bolojan.

„România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, cu accent pe securitatea Europei”, a declarat Ilie Bolojan, președintele interimar al României, la Paris într-o declarație de presă după Summitul „Coalitiei celor dispuși”.

Bolojan a explicat cum va contribui România la eforturile de pace și ce schimbări aduce acest război pentru industria noastră de apărare.

Ce rol va avea România?

Ilie Bolojan a anunțat că „primul punct a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră. Țările prezente salută ajungerea la acest acord dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins și terestru și aerian și nu s-a ajuns la acest acord. Rusia nu a acceptat aceste condiții și practic teoria că unii vor pace și alții vor război a fost infirmată.

Țările au convenit să mențină sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic. Se va forma un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri. Întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru. Prin infrastructura pe care o are – radare, drone, poliția aeriană – vom colabora astfel încât acest acord să fie respectat.

Un punct important a fost asigurarea sprijinului pentru Ucraina. România are un interes strategic să susțină Ucraina pentru că practic ucrainenii țin pericolul la distanță. Orice situație în care Ucraina are o cădere ar însemna o înaintare spre Vest pe care Europa și România nu o doresc.

Un alt punct a fost coordonarea cu SUA în asigurarea păcii în Ucraina. Această coordonare este foarte importantă pentru că ține de ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, și măsurile post ajungere la un acord, astfel încât să existe garanții suficient de puternice. Acest acord nu e doar o fază temporară între două războaie, ci o pace robustă.

Un alt subiect discutat se referă la forțele de garantare a păcii. România nu va trimite niciun militar român în Ucraina. Ipotetic, dacă se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan care să asigure o garanție. Aceste forțe ar putea fi amplasate pe flancul de est.

Vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții astfel încât statul major să știe care sunt aceste planuri. S-a discutat îmbunătățirea industriei de apărare și creșterea capabilităților militare. Am făcut un grup de lucru la nivelul României, a fost o primă întâlnire în această săptămână pentru a pregăti prioritățile noastre, să vedem ce capacități putem integra în lanțul valoric al industriei integrate. Din ceea ce vom achiziționa în plan militar, dorim să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziționa.

Concluzia reuniunii a fost de acțiune unitară, angajament pe securitate și coordonare cu SUA”.

Citește și

• Coreea de Nord dezvăluie prima dronă sinucigașă cu Inteligență Artificială​
• România va primi 1,3 miliarde de euro din cererea de plată nr. 3 a PNRR, parțial suspendată de Comisia Europeană
• Macron anunță livrări de arme de 2 miliarde de euro din partea Franței pentru Ucraina. Ce alte informații au fost comunicate de cei doi lideri