• Principalul motiv al includerii României în „regim hibrid” este anularea turului doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut.
• În estul Europei, România se alătură altor regimuri hibride, precum Armenia, Bosnia și Herțegovina, Ucraina și Georgia.
• Anularea turului doi al alegerilor prezidențiale a afectat scorul democrației la capitolele: proces electoral și pluralism.
• Încrederea românilor în partidele politice și în guvern ar fi afectat oricum scorul democrației în România.

Noul index al democrației pe anul 2024, realizat de The Economist, aduce o perspectivă negativă asupra României. Dacă în trecut România era inclusă la categoria „democrațiilor slabe”, anul acesta a schimbat tabăra și a ajuns la „regim hibrid”,alături de țări din regiune precum Armenia, Bosnia și Herțegovina, Ucraina și Georgia.

A scăzut, așadar, 12 poziții în clasament, din 2023 până în 2024, cu o diferență de 0.46 de puncte între cei doi ani, în scorul democrației. Analiștii atrag atenția și că, în 2025, în contextul alegerilor prezidențiale, nivelul democrației în România ar putea să fie și mai afectat.

Indexul democraţiilor are patru categorii: democraţii puternice, democraţii slabe, regimuri hibride şi regimuri autoritare. Principalul motiv pentru care România a scăzut 12 poziţii în acest clasament al democraţiilor lumii este anularea alegerilor prezidenţiale în turul doi, de anul trecut.

Analiştii care au realizat acest studiu susţin că anularea a fost făcută fără dovezi puternice, după doar nişte suspiciuni ale serviciilor de informaţii româneşti, fapt care a dus la multă furie din partea românilor. Este, însă, precizat şi faptul că acest lucru a afectat şi mai mult încrederea românilor în partidele politice şi în guvern, lucru care a dus la scăderea scorului la categoriile proces electoral şi pluralism din acest index.

România s-a aflat oricum, în ultimii ani, pe un ritm descendent. A avut scoruri mici la capitole precum funcţionarea guvernului şi corupţie, iar previziunile analiştilor sunt că, în 2025, în contextul alegerilor prezidenţiale din mai, acest scor să fie din nou negativ afectat. În document este precizat că este foarte important cum vor fi gestionate aceste alegeri pentru că deja acţiunile de schimbare a regulilor de campanie în social media nu sunt un bun indicator de democraţie.  

Citește și

• România e codașă la digitalizare. Doar 25% dintre români au folosit servicii publice online anul trecut
• Pilula contraceptivă reduce spiritul de competiție la femei. Cum le influențează motivația și dorința de a excela
• Putin afirmă că discuțiile dintre SUA și Rusia îi dau „speranță” că „problemele” precum conflictul din Ucraina pot fi rezolvate