România şi-a umplut depozitele cu cel mai scump gaz de import din istorie, lucru care se va vedea în facturi

  • La finalul săptămânii trecute, România avea depozitele de gaze pline în proporţie de 85%, la nivelul întregii UE fiind atins un grad de umplere de 88%.
  • Vestea mai puţin bună este că goana după alimentarea cu gaze pentru iarna aceasta s-a făcut cu cel mai mare preţ din istorie, lucru care se va vedea în facturi, scrie Ziarul Financiar.
  • O altă decizie prevede impunerea unui plafon de 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie din surse regenerabile, nucleare, cărbune sau hidro, excepţie făcând producătorii de energie pe bază de gaz natural.

La finalul săptămânii trecute, România avea depozitele de gaze pline în proporţie de 85%, la nivelul întregii UE fiind atins un grad de umplere de 88%. Vestea mai puţin bună este că goana după alimentarea cu gaze pentru iarna aceasta s-a făcut cu cel mai mare preţ din istorie, lucru care se va vedea în facturi, scrie Ziarul Financiar.

Potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru luna iulie importurile de gaze s-au făcut la preţul istoric de 1.592 de dolari/mia de metri cubi. Doar pentru comparaţie, în aceeaşi lună a anului trecut importurile s-au realizat la 169 de dolari pe mia de metri cubi. Mai departe, datele de la CEGH, bursa de gaze de la Viena, unde se stabileşte de fapt cotaţia gazului la nivel european, gazul pentru această iarnă a ajuns la peste 2.400 de dolari pe mia de metri cubi.

„O iarnă cu temperaturi mai scăzute poate agrava deficitul de energie, problemele de aprovizionare şi poate conduce la întreruperi de energie, precum şi preţuri şi mai mari“, spune Szabolcs Nemes, managing partner, Roland Berger România.

Pe de altă parte, la finalul săptămânii trecute, Virgil Popescu, ministrul energiei, a precizat după reuniunea extraordinară a Consiliului European că România încă îşi doreşte decuplarea preţului gazului de cel al producţiei de energie, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea designului pieţei de energie. Până la redesignul pieţei, între 1 decembrie şi finalul lunii martie 2023 România trebuie să reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf.

„România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au fost alături de noi. În schimb, am obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel naţional“, a anunţat ministrul. În general, orele de vârf sunt seara, în intervalul 18-20 si dimineata, intervalul 8-10. Până la închiderea ediţiei, nu era clar cum se va aplica această măsură şi dacă România este oricum obligată să o aplice în contextul în care în primul semetru al anului consumul naţional de energie a scăzut cu 5%. Nici de la nivel european şi nici pe plan local nu s-a comunicat care este referinţa faţă de care se va calcula reducerea de 5% a consumului de energie în orele de vârf.

O altă decizie prevede impunerea unui plafon de 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie din surse regenerabile, nucleare, cărbune sau hidro, excepţie făcând producătorii de energie pe bază de gaz natural.

„Veniturile producătorilor de energie vor fi plafonate la 180 de euro/MWh de la 1 decembrie până la 30 iunie 2023, sumele care depăşesc acest plafon urmând să fie utilizate pentru a finanţa măsurile de protecţie a consumatorilor finali de energie electrică“, a mai precizat Virgil Popescu. Printre noile măsuri se urmăreşte instituirea unei contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor, demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.