- Consiliul NATO discută azi despre apărarea României. Cererea a venit de la Cotroceni
- MApN cere capabilități antidrone de la aliații NATO
- România nu își îndeplinește angajamentele din Articolul 3 al NATO
- România a cumpărat sisteme antidrone prin SAFE, dar acestea vor fi livrate începând cu 2027
- România vrea să cumpere drone de 200 de milioane de dolari, care vor fi produse în colaborare cu Ucraina
- MApN, MAI și alte structuri de forță au dat sporuri de drone de peste 400 mil. de euro
- Sporurile au fost date nu doar operatorilor de Bayraktar, ci și unor structuri care nu au drone în dotare
- Sporurile de drone au fost oferite în campania electorală
Azi, securitatea României se discută la NATO. După ce evenimentele din Galați și Constanța ne-au arătat că nu avem cum să ne apărăm în aer și pe mare, azi România va cere livrarea de capabilități militare pentru apărarea teritoriului.
Dar deși ne lipsesc dronele, nu ne lipsesc sporurile. Peste 400 de milioane de euro au fost cheltuite pentru sporuri de drone unor structuri care nici măcar nu au astfel de sisteme în dotare.
Ce se discută astăzi la NATO despre securitatea la Marea Neagră a României?
Andreea Soare, editor Monitorul Apărării și Securității: „Este vorba despre o întâlnire convocată de România imediat după incidentul de la Galați, care știm că a marcat de altfel provocarea primelor victime civile pe teritoriul NATO de la începutul acestui război din Ucraina.
La momentul respectiv, ministrul Radu Miruță ne spunea că România de fapt a cerut încă din luna februarie capabilități militare, care să ne ajute să ne apărăm în fața acestor tipuri de amenințări, dar că nu s-a primit un răspuns 100% pozitiv, ci că încă se analizează această cerere a României.
Vedem că nici până acum nu am primit astfel de capabilități și, tocmai de aceea, după incidentul de la Galați și ulterior, după incidentul din portul Constanța, România a venit cu cererea unei întâlniri, astfel încât să se analizeze nu doar nevoile României, ci nevoile de pe flancul estic al NATO și, de ce nu, nevoile statelor baltice, pentru că știm că recent au existat incidente similare inclusiv în țări din zona baltică.
Bineînțeles, acolo ne ducem aminte și că dronele au fost și doborâte. Înțelegem însă astăzi, după această întâlnire, la nivel de ambasador, că România a cerut sisteme de interceptare a dronelor și radare, deși trebuie să spunem că practic noi cumpărăm acum, prin programul SAFE, radare de la o companie franceză care ne-a propus aceste sisteme încă din 2018, dar abia acum reușim să le cumpărăm, deși am fi putut să o facem mult mai devreme și astfel să fim în acest moment apărați pe mare și pe aer.
De asemenea, vedem că noi cumpărăm sisteme de interceptare, deși sunt companii, inclusiv românești, care produc astfel de sisteme de mai multă vreme. Răspunsul NATO a venit prin vocea purtătorului de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice, care ne transmite, într-o postare pe X, că NATO își va reconsidera capabilitățile de apărare și modalitățile de descurajare a unui atac asupra Alianței.
Nu se vorbește însă despre faptul că ar urma să ne trimită vreo capabilitate militară. În acest moment, România așteaptă practic donații de la statele aliate, deși trebuie să spunem că nu își îndeplinește pe deplin angajamentele din articolul 3 al NATO, care prevede că un stat aliat trebuie să fie, în primul rând, capabil să se apere singur și abia apoi să primească ajutor din partea altor state în caz de conflict. Ca în avion, îți pui masca de oxigen și apoi îi ajuți pe ceilalți”.
Cum e posibil să nu avem drone, dar să existe sporuri de drone? Ce se întâmplă?
Andreea Soare, editor Monitorul Apărării și Securității: „Este o situație cel puțin bizară. Este numit acest spor „sporul de dronă Bayraktar”, pentru că imediat după invazia la scară largă în Ucraina știm că România a decis să cumpere drone Bayraktar din Turcia, șapte sisteme, care ulterior s-au dovedit a nu mai fi folositoare nici măcar pe frontul din Ucraina, pentru că sunt mult prea mari și pot fi folosite în acest moment doar pentru misiuni de recunoaștere și departe de linia frontului unde se dau cu adevărat luptele.
Inițial s-a decis acordarea acestor sporuri celor care urmau să opereze dronele Bayraktar, un spor de 30% din salariul de bază. Ulterior însă, în plină campanie electorală, acest spor s-a extins și a ajuns să fie acordat nu doar la MApN, unde sunt dronele, ci și la MAI și la serviciile secrete, inclusiv pentru generali și șefi civili din structuri care unele dintre ele nici măcar nu dețin drone.
De exemplu, Autoritatea pentru Traficul de Persoane nu are drone în dotare, dar angajații primesc acest spor. În total, în 2025 și 2026 au fost acordați și urmează să fie acordați aproximativ 426 de milioane de euro pentru astfel de sporuri, inclusiv pentru persoane care nu au folosit niciodată o dronă.
În același timp, România cumpără sisteme de drone și antidrone prin programul SAFE, atât la MApN, cât și la MAI, însă livrările nu vor începe mai devreme de 2027.
Există programe în derulare la Ministerul Apărării cu companii străine și la Ministerul de Interne cu companii românești, însă contractele nu au fost încă semnate la termenul limită.
În prezent, aceste companii ar fi fost chemate la negocieri pentru parteneriate cu firme străine. În plus, România analizează și achiziția de drone din Ucraina, existând discuții pentru un contract de aproximativ 200 de milioane de euro și posibile colaborări industriale, după ce tentativa inițială de creare a unei societăți mixte nu a avut succes”.
