Românii, fumători înfocați de țigări tradiționale, sunt greu convinși de țigările electronice

1145175 03.06.2012 People smoking in a Moscow street. Aleksandr Utkin / Sputnik

Există o relaţie îngrijorătoare între prevalenţa mare a fumatului din ţara noastră, şi procentele reduse de utilizare a ţigării electronice, una dintre cele mai eficiente metode de renunţare la fumat – arată concluziile studiului efectuat de EURISPES, un important centru de cercetare din Italia.

Centrul de cercetare italian EURISPES a lansat noul său studiu despre piaţa de ţigări electronice din Uniunea Europeană. Acesta are la bază studii naţionale şi internaţionale deja existente dar şi pe propria cercetare realizată în a doua jumătate a anului 2021 în rândul asociaţiilor naţionale ale industriei de vaping din UE, al producătorilor şi comercianţilor. Din acest studiu se pot desprinde două mari concluzii.

Numărul de vaperi prezintă o uşoară corelaţie negativă cu numărul de fumători

Practic, cu cât procentul de utilizatori ai ţigării electronice e mai scăzut într-o ţară, cu atât numărul de fumători tinde să fie mai mare, indicând faptul că o utilizare mai răspândită a ţigărilor electronice corespunde unei scăderi a ratelor de fumat. 

Acest lucru pare cu atât mai adevărat în cazul României, unde avem una dintre cele mai mari rate ale fumatului din Uniunea Europeană, de 32%, peste 5 milioane de persoane şi care corespunde uneia dintre cele mai reduse rate de utilizare a ţigărilor electronice din UE, adică 1,5%, în jur de 235.000 persoane. Acelaşi fenomen poate fi observat şi în alte ţări cu o prevalenţă mare a fumatului, precum Letonia, unde la 36% din populaţia adultă fumătoare avem un procent de doar 1,9% din populaţie utilizatori de ţigări electronice.

În acelaşi timp, ţări cu o politică activă de încurajare a folosirii ţigărilor electronice ca metodă de renunţare la fumat, precum Marea Britanie sau Franţa, au parte de cifre mult mai încurajatoare în lupta împotriva fumatului. Marea Britanie, ţara în care 6,7% din populaţie utilizează ţigările electronice, are şi cea mai redusă prevalenţă a fumatului, 12,8% din populaţie. Iar Franţa, cu 5,8 % din populaţie utilizatori de ţigări electronice, are populaţia de fumători este sub 20%, adică 19,3% din populaţia adultă.

Aceste cifre arată clar că politicile din România trebuie schimbate, întrucât pun prea mult accent pe restricţii şi prea puţin pe informarea fumătorilor referitor la beneficiile oferite de ţigările electronice ca metodă de renunţare la fumat, se arată în comunicatul remis. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, conform aceluiaşi studiu, numai în 2020 cheltuielile sistemului de sănătate din România pentru tratarea bolilor legate de fumat s-au ridicat la peste un miliard 631 de milioane de euro.

Industria ţigărilor electronice din Uniunea Europeană devine tot mai importantă (are peste peste 77.000  de persoane, angajaţi aproape exclusiv de firme mici şi mijlocii)

Prin analiza canalelor de distribuţie şi a datelor privind forţa de muncă, studiul a identificat 1.600 de companii de ţigări electronice în cele 11 ţări. Aproape toate sunt întreprinderi mici şi mijlocii, lucru care arată necesitatea susţinerii acestui sector, dinamic şi independent de presiunile marilor producători.

Pe lângă acestea mai există aproape 600 de companii active în import şi distribuţie. În comerţ, există peste 12.000 de magazine specializate, dar produsele din ţigări electronice sunt disponibile şi în aproape 150.000 de magazine generaliste.

Ponderea magazinelor online variază de la 10% în Germania la 40% în Olanda şi Irlanda. Ţările din Europa de Nord şi de Vest tind să deţină un nivel mai ridicat de utilizare a ţigărilor electronice, cu volume de piaţă mai mari şi un număr mai ridicat de angajaţi, pe fondul unor politici mai prietenoase cu ţigările electronice.

Exit mobile version