- Au trecut 14 ani de când România e membră a Uniunii Europene
- Deşi am îndeplinit toate condiţiile, nu ni se permite accesul în Schengen
- Pentru mulţi producători, Europa a avut întotdeauna două viteze
- Statele estice primesc produse de calitate inferioară
Eşti cetăţean european şi ai drepturi. Asta îţi spuneau politicienii în primii ani după aderarea la Uniunea Europeană.
Teoretic, România are statut de membru deplin, cu drepturi egale.
Advertisment
Practic, suntem văzuţi ca Cenuşăreasa Uniunii. Exportăm forţă de muncă ieftină. Importăm produse de o calitate inferioară. De 14 ani suntem ţinuţi la poarta Schengen, deşi îndeplinim toate criteriile de integrare.
În aceste condiţii, este România un membru egal la masa puterii din Uniunea Europeană?
Recomandări
Iulian Bulai: „Uniunea Europeană e o construcţie în curs. Cum şi participarea României în cadrul acestei Uniuni este o chestiune care se face în etape”
„Uniunea Europeană e o construcţie în curs. Cum şi participarea României în cadrul acestei Uniuni este o chestiune care se face în etape. România încă nu este parte a spaţiului Schengen. Ce putem să facem este să ne cerem drepturile, este să contribuim la acest mare proiect european şi să conştientizăm ce ar însemna lipsa acestui proiect”, a explicat Iulian Bulai.
Claudiu Târziu: „Suntem europeni cu drepturi depline, dar suntem trataţi ca şi cum am fi cetăţeni de rangul doi, pentru că aşa ne comportăm”
Nu suntem egali pentru că nu ştim să ne cerem drepturile. Claudiu Târziu, copreşedintele AUR, susţine că pentru a
fi consideraţi parteneri egali, mai întâi trebuie să ne simţim egali. El spune că integrarea în Uniunea Europeană nu trebuie să însemne dezintegrarea valorilor naţionale.
„Suntem europeni cu drepturi depline, dar suntem trataţi ca şi cum am fi cetăţeni de rangul doi, pentru că aşa ne comportăm. Ca să fim trataţi aşa cum merităm, ar trebui să ştim să ne cerem drepturile”, a spus Claudiu Târziu, copreședintele AUR.
Unul dintre cele mai banale drepturi ar fi să primeşti produse care au aceeaşi calitate în tot spaţiul european. O anchetă a arătat că lucrurile nu stau aşa. Sub acelaşi ambalaj, statele din est importă alimente de calitate inferioară faţă de restul Uniunii. Şi nu doar alimente.
Raport al Comisiei Europene: O treime dintre produsele cu ambalaje identice au compoziție diferită în țările din est
Un raport recent al Comisiei Europene arată că o treime dintre produsele cu ambalaje identice au o compoziţie diferită în ţările din est.
„Nu e posibil ca un produs cu aceeaşi etichetă şi acelaşi ambalaj să coste la fel şi în România şi în Germania de exemplu, dar să aibă alt gust, altă componenţă şi altă calitate. O calitate mult mai joasă, evident”, a mai spus Claudiu Târziu.
Ion Cristoiu, despre complexul de inferioritate în relația cu partenerii din Uniunea Europeană: „E un sindrom românesc”
Avem un complex de inferioritate care ne costă scump în relația cu partenerii din Uniune. Asta crede și editorialistul Ion Cristoiu.
„E un sindrom românesc, un complex față de Uniunea Europeană care sigur se înscrie într-un complex față de occident și are rădăcinile în istoria României. Am văzut în occident un fel de o nouă Înaltă Poartă. Orice stat puternic te tratează după cum te comporți”, a explicat Ion Cristoiu.
Peste 5 milioane de români au plecat să lucreze în afara țării
Cele mai mari diferenţe între România şi statele vestice ale Uniunii se simt în buzunare. În România, salariu mediu e de 700 de euro pe lună. Mult în urma celor din Danemarca, unde salariul mediu e de peste 4000 de euro. Sau a nemţilor, care câştigă, în medie, aproape 3000 de euro lunar.
Pentru românii plecaţi să lucreze în ţările vestice, integrarea a fost mană cerească. Însă pentru România a însemnat o hemoragie care continuă și azi.
Peste 5 milioane de români au plecat să muncească în afară ţării. Lor li se adaugă cele câteva zeci de mii care pleacă anual la studii. Mulţi nu se mai întorc niciodată.
Partenerii noștri