- Turnul de serviciu de la rampa 31 a cosmodromului Baikonur Cosmodrome s-a prăbușit în timpul lansării.
- Nava Soyuz MS-28 a acostat cu succes la International Space Station (ISS).
- Pagubele la infrastructura de lansare fac imposibilă trimiterea imediată de oameni în spațiu.
- La bordul Soyuz MS-28 se aflau doi cosmonauți ruşi și un astronaut de la NASA.
- Agenţia spaţială rusă Roscosmos a declarat că are piese de rezervă şi că reparaţia va începe imediat.
Rusia a pierdut brusc capacitatea de a trimite oameni în Spațiu pentru prima dată în 60 de ani, după ce turnul de serviciu de la rampa 31 a cosmodromului Baikonur s-a prăbușit în timpul lansării Soyuz MS-28, conform Reuters.
Lansare reuşită, dar Baikonur iese din uz
Această rampă unică găzduiește toate misiunile rusești cu echipaj spre Stația Spațială Internațională (ISS), iar distrugerile blochează complet programul uman spațial al Roscosmos. Deși nava Soyuz MS-28 a andocat cu succes la ISS cu doi cosmonauți ruși, Sergey Kud-Sverchkov și Sergey Mikaev, plus astronautul NASA Chris Williams, accidentul la sol schimbă radical situația.
Lansarea rachetei Soyuz 2.1a a decurs perfect de pe Site 31/6, dar jetul de evacuare al motorului primei etape a smuls turnul de serviciu. Imaginile din transmisia live arată structura masivă prăbușindu-se pur și simplu, distrugând elemente esențiale ale complexului. Roscosmos recunoaște daune la „un număr de elemente ale platformei de lansare” și promite evaluare rapidă plus reparații cu piese de rezervă, dar surse independente precum The Insider și analiști ruși contestă severitatea minimizată.
Rampa 31/6 funcționează ca singurul punct de lansare cu echipaj de la Baikonur, închiriat de Rusia de la Kazahstan până în 2050. Fără ea, Roscosmos suspendă toate zborurile Soiuz (echipaj) și Progress (cargo), esențiale pentru rotații ISS și aprovizionare săptămânală.
Expertul spațial Vitali Egorov declară clar: „Rusia a pierdut capacitatea de a trimite oameni în spațiu” începând de acum. Estimări indică reparații de până la doi ani, implicând reconstrucția oțelului suspendat și a sistemelor de retragere, agravată de lipsa supresiei intense cu apă.
Această criză marchează o premieră istorică: după zborul lui Iuri Gagarin în 1961, Rusia menține acces continuu la orbita joasă, dar acum se confruntă cu izolare temporară.