- Rusia condiționează participarea Europei la negocierile de pace de disponibilitatea statelor europene de a contribui concret la procesul diplomatic.
- Kaja Kallas acuză Rusia că evită interlocutorii europeni puternici pentru a-și impune mai ușor revendicările.
- Putin nu dă semne că ar renunța la pretențiile teritoriale, în timp ce Ucraina refuză să cedeze teritoriile din Donbas pe care încă le controlează.
- Negocierile trilaterale de la Abu Dhabi nu au produs progrese majore privind teritoriile, dar au deschis calea unui schimb important de prizonieri de război.
Rusia complică din nou perspectivele negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, după ce a transmis că participarea europenilor la viitoarele discuții de pace nu este încă o certitudine, deși emisarul american Steve Witkoff a anunțat joi că Președintele rus Vladimir Putin „a acceptat implicarea reprezentanților europeni în următoarea rundă de negocieri”.
Kremlinul a revenit astăzi cu o poziție mult mai rezervată: „Europa trebuie să demonstreze” că are o intenție reală de a contribui la pace înainte ca Rusia să accepte extinderea formatului diplomatic. Mesajul scoate la iveală diferențele dintre abordarea Statelor Unite și cea a Rusiei și arată că disputa privind componența negocierilor riscă să devină un nou obstacol într-un proces diplomatic deja extrem de fragil, subliniază Reuters.
Miza este cu atât mai mare cu cât statele europene încearcă să evite să fie marginalizate într-un dosar care privește direct securitatea continentului. După aproape 5 ani de război, acestea se confruntă cu perspectiva ca viitorul Ucrainei și noua arhitectură de securitate europeană să fie negociate în principal între Statele Unite și Rusia, fără o implicare decisivă a capitalelor europene.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va lua o decizie privind un format extins al negocierilor numai după ce va înțelege „intenția reală” a europenilor și disponibilitatea acestora de a contribui la procesul de pace. Rusia ar fi deschisă unor contacte preliminare cu statele europene, însă, potrivit Kremlinului, nu au existat până acum discuții concrete în acest sens.
Relațiile dintre Rusia și capitalele europene rămân profund deteriorate după invazia rusă din februarie 2022. Statele europene au înarmat Ucraina, au impus sancțiuni succesive Rusiei și au redus contactele directe cu Vladimir Putin. În acest context, participarea lor la negocieri ar reprezenta o schimbare importantă de format, dar și o provocare diplomatică pentru Kremlin.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a respins ideea că Rusia ar putea decide cine reprezintă Uniunea Europeană la negocieri. Ea a acuzat Rusia că nu își dorește interlocutori puternici de cealaltă parte a mesei, deoarece urmărește să își impună revendicările maximale. Întrebat despre posibilitatea ca președintele francez Emmanuel Macron să devină un interlocutor al Kremlinului, Peskov a evitat să confirme o asemenea variantă, afirmând că în spațiul public sunt vehiculate numeroase nume.
Dincolo de disputa diplomatică, cele mai dificile probleme ale unui eventual acord rămân nerezolvate. Rusia insistă asupra unui tratat de pace cuprinzător, nu doar asupra unui armistițiu, și continuă să ceară concesii teritoriale din partea Kievului. Putin nu a dat niciun semn că ar fi dispus să renunțe la revendicările Rusiei, care includ și instituirea unei zone-tampon în anumite teritorii ucrainene pe care Rusia nu le-a revendicat oficial.
Ucraina refuză să cedeze părțile din Donbas pe care încă le controlează, în timp ce Rusia ocupă aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean. Negocierile desfășurate în această săptămână la Abu Dhabi nu au adus un progres major în privința teritoriilor, principalul punct de blocaj dintre cele două părți.
Discuțiile trilaterale dintre reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite au fost primele de acest tip din ultimele nouă luni. Oficialii au semnalat unele progrese, iar unul dintre rezultatele concrete a fost un acord privind un schimb important de prizonieri de război, care ar putea avea loc în următoarele săptămâni. În privința unui acord politic, însă, diferențele rămân considerabile.
Putin a cerut Administrației Trump să colaboreze cu aliații europeni pentru a clarifica dacă aceștia își doresc pacea sau continuarea războiului. Liderul rus a avertizat, de asemenea, că desfășurarea unor trupe occidentale în Ucraina după încheierea unui eventual acord ar putea provoca reluarea conflictului, deoarece Rusia ar considera o asemenea prezență o amenințare la adresa securității sale.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a susținut la rândul său că Rusia dorește negocierea unui cadru amplu de securitate europeană înainte de discutarea detaliilor războiului.
În paralel, Volodimir Zelenski a avertizat că noi restricții afectează sistemul de comunicații prin satelit Starshield, utilizat de armata ucraineană pe front. Potrivit liderului de la Kiev, problemele afectează întreaga linie a frontului și reduc viteza de funcționare a sistemului, îngreunând inclusiv operațiunile dronelor interceptoare ucrainene împotriva aparatelor rusești cu propulsie reactivă.
Zelenski a criticat și abordarea Statelor Unite privind discutarea viitoarei arhitecturi de securitate europene direct cu Rusia.
Un alt subiect abordat de Putin a fost posibilitatea organizării unei misiuni umanitare comune ruso-ucrainene în orașul Kostiantînivka, din estul Ucrainei. Liderul de la Kremlin a afirmat că în localitate ar mai locui între 400 și 500 de persoane și că ar fi necesare cinci zile pentru îndepărtarea minelor. Kievul privește însă cu rezerve asemenea inițiative, avertizând anterior că Rusia ar putea folosi eventualele pauze ale luptelor pentru reorganizarea și consolidarea forțelor militare.
